Share

În anii 80, Iașul deținea o industrie în adevăratul sens al cuvântului, sute de mii de ieșeni, lucrau în fabrici precum Nicolina, CUG, Țesătura, Fabrica de lactate, Tepro etc

În anii 90, ieșenii erau, în marea lor majoritate, muncitori în industrie și lucrători în agricultură. Care este situația de azi? Ce pondere mai are agricultura în economia Iașului la 30 de ani de la alegerile libere din 1990?

În anul de grație 1990, imediat după triumful Revoluției din 1989, Iașul era un județ cu o pondere semnificativă în agricultură. În Iași, existau 12 IAS-uri (Întreprinderi Agricole de Stat) și 108 CAP-uri (Cooperative Agricole de Producție).

Fiind al doilea județ ca populație după București, Iașul s-a situat în prima linie a producției agricole în anii în care conducerea României socialiste, a decis să achite datoria externă, fiindcă produsele agricole mergeau în marea lor majoritate la export, o mică parte intrând în alimentația publică.

Unele CAP-uri, precum cel de la Tomești (unul dintre marile abatoare din județ), beneficiau și de facilități industriale, respectiv abatoare, unități de procesare a vinului, legumelor, fructelor, înainte ca acestea să ajungă în industria alimentară.

Ce așteptări au pensionarii din agricultură și actualii întreprinzători și lucrători în domeniu?

Ca să ne facem o idee despre ponderea agriculturii ca domeniu ocupațional în Iași, astăzi, din 175 000 pensionari, circa 22 371, sunt pensionari care au lucrat la IAS sau CAP, adică peste 10% din numărul pensionarilor, ei încasând în marea lor majoritate pensia minimă garantată. Dacă adăugăm faptul că în timpul campaniilor agricole, elevii, studenții, muncitorii din industrie, proaspeții pensionari din industrie în mediul rural lucrau și ei în CAP-uri și IAS-uri, imaginea este completă.

Distrugerea arhivelor fostelor IAS-uri și CAP-uri, a făcut ca toți pensionarii din agricultură să fie afectați

După Revoluție, cele 12 IAS-uri din Iași (565 erau la nivel național), s-au împărțit și reorganizat în peste 30 de societăți comerciale, unele funcționând și în prezent. Distrugerea arhivelor fostelor IAS-uri și CAP-uri, a făcut ca toți pensionarii din agricultură să fie afectați, de aceea, pensia minimă garantată a fost singurul bine, insuficient, de altfel, care li s-a făcut de către guvernanții ultimelor trei decenii.

În 1990, Județul Iași avea o suprafață agricolă de 377.668 hectare, în 2007, suprafața crescând la 380.301 hectare, iar creșterea se datora unor schimbări de destinație a câtorva dintre terenuri.

În domeniul viticol, de exemplu, existau circa 23 000 hectare, în 2007, suprafața scăzând la aproximativ 19 000 hectare.

Cât despre domeniul zootehniei, în Iași se creșteau peste 190.000 bovine, 350.000 porcine, 550.000 ovine, după 20 de ani, în 2010, numărul înjumătățindu-se. O creștere s-a înregistrat în domeniul caprinelor, numărul lor dublându-se în 2010, la 12.300, față de 6.200, câte erau în 1990.

Tehnica agricolă, în 1990, număra 2.760 tractoare, 13.000 pluguri, 875 semănători 1.029 combine, în 2010, numărul lor crescând cu aproape 50%, cu excepția combinelor, al căror număr, a scăzut la 432.

Populația activă din Iași, s-a redus, fermierii arătându-se indignați de insuficiența forței de muncă, în agricultură

Am luat ca etalon anul 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, când s-a încheiat perioada de tranziție, la economia de piață.

În această perioadă, s-a înregistrat un ușor exod al populației din mediul urban, spre mediul rural. Astfel, în 1990, în mediul urban locuiau 398.207 ieșeni, în 2007, fiind 813.731 ieșeni în mediul urban. În mediul rural, în 1990 erau 417.711 ieșeni, iar în 2007, 430.757 ieșeni. Așadar, natalitatea a fost mai pronunțată în mediul rural, decât în mediul urban.

După 2007, accesarea fondurilor europene a făcut ca fermierii să își poată extinde activitatea, prin includerea în mediul rural al unor activități non-agricole. De exemplu, prin programul PNDR 2014-2020, au fost finanțate 174 de contracte, în valoare totală de peste 10 milioane euro. De exemplu, în Comuna Bivolari, Iași, 135 hectare de vie, au fost replantate cu bani europeni, aceasta fiind cea mai mare investiție din județ de acest tip.

Populația activă din Iași, s-a redus, fermierii arătându-se indignați de insuficiența forței de muncă, în agricultură

În anul 2018, APIA (Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură) Iași, a primit un număr de 24 049 cereri unice, aferente unei suprafețe totale de 261 000 hectare lucrate. În domeniul zootehniei, au fost depuse 1.700 cereri. Pentru legumicultură, au fost depuse 4540 cereri, aferente unei suprafețe de 19.000 hectare.

Totuși, în prezent, populația activă din Iași, s-a redus, fermierii arătându-se indignați de insuficiența forței de muncă, în agricultură. Importurile de produse agricole, fac o reală concurență producătorilor locali.

Producția trebuie finanțată, agricultorii ajutați să pătrundă pe piețele publice, în marile hypermarketuri, să aibă puncte de colectare și chiar să contracteze în avans produsele pe care să le livreze.


Share
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ