În cadrul rubricii ”Agenda Primarului” ne propunem să venim în sprijinul unităților administrativ-teritoriale în vederea dezvoltării mediului rural de la nivelul județului Iași.

Jurnaliștii publicației noastre vor ajunge în toate comunele ieșene pentru a realiza o radiografie a modului în care primarii reușesc să absoarbă fonduri guvernamentale și europene în comunitățile pe care le administrează.

Săptămâna aceasta ne aflăm în comuna Butea și discutam cu primarul comunei, domnul Anti Anton.

Cum v-ați putea descrie comuna? Ce ar trebui să știe cititorii despre comuna dumneavoastră?

Primarul Anti Anton: In primul rând, cititorii dvs. ar trebui să știe că teritoriul comunei Butea reprezintă o vatră de foarte veche și continuă locuire.

Conform cercetătorului Costin Merișca, în lucrarea sa „Istoricul satelor Miclăușeni și Butea, din județul Iasi”, primele forme de viață din sectorul comunei noastre datează din Cuaternarul inferior, așa cum o dovedește o falcă de mamut descoperită în malul râului Siret; putem adăuga aici și descoperirea, în anul 1954, la ”Lutărie”, în partea de sud a satului, a unei așezări aparținând civilizației Cucuteni, din epoca neolitică, cu o vechime de circa 4500 de ani, cu specificele vase pictate, unelte, reprezentări zoomorfe și antropormorfe.

Cea mai remarcabila realizare o reprezintă Castelul Sturdza, construit între anii 1880 – 1904, de către George A. Sturza şi soţia sa Maria (născută Ghica), pe locul unui vechi conac din 1755 (din care au mai păstrat câteva odăiţe şi inscripţia de atestare), considerat astazi cel mai frumos castel neogotic din Romania.

Moștenitoarea domeniului, Ecaterina Cantacuzino, rămasă văduvă și neavând copii, s-a călugărit spre sfârșitul vieții sub numele de maica Macrina. În anul 1947, ea a donat Episcopiei Romanului, castelul Miclăușeni, plus parcul de 30 hectare de pădure care-l înconjoară, biserica ctitorită de părinții săi și toate dependințele, cu scopul de a fi amenajată aici o mănăstire de maici.

În anul 2004, obținând o finanțare de la Banca Mondială, în valoare de aproximativ  685.700 euro, Mitropolia Moldovei și Bucovinei a început restaurarea castelului și a dependințelor.

În anul 2003, regizorul Sergiu Nicolaescu a turnat câteva scene din filmul “Orient Express” la castelul de la Miclăușeni

Închei prezentarea spunând că Butea este o comună ofertantă din toate punctele de vedere, pentru ca cineva să locuiască aici. Începând cu existența tuturor utilităților de bază, electricitate,  apă curentă, gaz și în curând și canalizare, școli și grădinițe moderne, cabinete medicale și farmacii, bancă, drumuri modernizate și în curs de modernizare, zona pitorească și potențialul turistic, oamenii primitori și deschiși către modernitate, toate acestea cântăresc mult în comparație cu amplasarea comunei la distanță de așezările urbane.

Care este bugetul comunei pentru anul în curs? Cum răspunde această valoare necesităților pe care comuna le are?

A.A: Bugetul comunei pentru anul 2019 este alcătuit din excedentul anului 2018, înregistrat la 31.12.2018, în valoare de 4.814.730 lei și veniturile estimate pentru anul 2019, estimat la 4.747.900 lei.  Valoarea cumultă a celor doi indicatori este de 9.562.630 lei. Excedentul a fost repartizat pentru două din obiectivele în curs, finanțate prin AFIR, reprezentând avansurile primite în anul 2018, dar și pentru cofinanțările altor obiective.

 Ce lucrări /activități specifice aveți pregătite pentru această primăvară?

 A.A: Planul de acțiuni și lucrări de interes local al compartimentului administrativ din cadrul U.A.T.Butea include acțiuni permanente de întreținere a spațiilor verzi, a parcului și terenului de sport,  a drumurilor și acostamentelor drumurilor de pe raza comunei, lucrări de întreținere a albiilor pârâielor, de restrângere a deșeurilor depozitate neconform și alte lucrări de gospodărire.

În sezonul rece au loc lucrări de montare parazăpezi, împrăștierea de materiale antiderapante și de îndepărtare a zăpezii. Suntem mereu conectați la problemele cetățenilor și intervenim prompt acolo unde este nevoie. Amintim și de amenajarea in satul Miclăușeni a unui loc de joacă, dotat cu diverse dispozitive moderne și atractive pentru cei mici. De asemenea, fondul vegetal al comunei se imbogățește în fiecare an prin plantarea de pomi ornamentali, ori cu scop de protecție impotriva zăpezii.

Dotarea căminului cultural Ludovic Antal, reprezintă un proiect prin AFIR, care a avut ca obiect dotarea cu instrumente muzicale și costume populare , în valoare de 15.000 euro.

 Ne putețI face o scurtă descriere a proiectelor pe care le avețI în implementare? Vă rugăm să vă referiți la domeniu, valoare, termen de finalizare șI sursă de finanțare.

A.A: Comuna Butea are în implementare un număr de 6 proiecte. Trei dintre acestea sunt finanțate prin fonduri guvernamentale –  Programul  Național de Dezvolatare Locală, etapa a II-A. Aceste obiective privesc reabilitarea, modernizarea și dotarea școlii gimnaziale din sat Butea, a Grădiniței cu program normal Butea și a Dispensarului Medical Uman.  Perioada de execuție a celor trei obiective este de 5 luni. Estimăm că până la începutul anului școlar lucrările vor fi finalizate aceste lucrări.

Prin FEADR (AFIR) – s-au accesat fonduri pentru înființarea sistemul de canalizare în comuna Butea, pentru un segment destul de important. Valoarea proiectului este de 4.700.000. Lucrările la rețeaua de canalizare au început în luna mai a acestui an.

Prin același program s-a semnat contractul de finanțare pentru modernizarea drumurilor locale, prin asfaltare pe o lungime de 6.5 km. Oferta câștigătoare a fost stabilită la valoarea de 5.162.000 fără TVA.

 Ce planuri de investiții avețI în pregătire (dotări, modernizări, construcții)?

Primar A.A: Pe lângă proiectele aflate în stare de implementare, primăria Butea are în derulare (proiecte aflate în faza de licitație) reabilitarea și modernizarea sediului primăriei, dar și extinderea pe o porțiune importantă a rețelei electrice.

Anul acesta, s-a aprobat prin hotărârea Consiliului Local și extinderea rețelei de apă în comuna Butea. Până în oprezent au fost bugetate doar studiile necesare. Se intenționează ca aceste lucrări să fie executate în regim propriu.

 Care este gradul de implicare al primăriei pe care o conducețI în viața comunității sub aspect social?

Primar A.A: Din punct de vedere social, primăria are un grad ridicat de implicare în cadrul comunității prin identificarea și monitorizarea  cazurilor sociale existente.

Pentru a face o bucurie unor copii cu posibilități reduse, primăria s-a implicat și a identificat o fundație  din Iași care a donat pachete cu alimente și imbrăcăminte pentru 15 copii.

Pentru a crește natalitatea a fost conceput un proiect, aprobat prin H.C.L., prin care se oferă o indemnizație în valoare de 1.500 lei pentru fiecare nou-născut. Pentru persoanele vulnerabile, care nu au venit, se asigură un minim ajutor de înmormântare, în valoare de 500 lei.

Au fost identificate familii cu risc de marginalizare, din cauza mediului în care trăiau (condiții inumane de trai, locuință neigienizată) și li s-a oferit atât consiliere, cât și produse pentru igienizarea locuinței.

Pentru a face o bucurie unor copii cu posibilități reduse, primăria s-a implicat și a identificat o fundație  din Iași care a donat pachete cu alimente și imbrăcăminte pentru 15 copii

Nici prezența pitorească a membrilor Asociației Culturale ”Geto-dacii din Moldova” nu a trecut neobservată când, în ajunul sărbătorilor de iarnă, costumați în daci și în Moși Crăciun, au făcut o bucurie copiilor și familiilor defavorizate, oferindu-le pachete cu jucării, dulciuri, îmbrăcăminte și încălțăminte.

De asemenea, primăria a avut o inițiativă lăudabilă în ajun de sărbători, idee îmbrățișată de către toți angajații: aceea de organiza cutiuța ”DONEAZĂ”, în care fiecare să poată dona bani pentru a oferi un ajutor măcar unei familii cu dificultăți financiare. Din banii adunați a fost ajutată o familie cu doi copii, aflată  în risc de marginalizare, precum și o familie monoparentală care nu avea posibilitatea finaciară de racordare la rețeaua de apă.

Implicarea primăriei în viața  comunității este o activitate permanentă. Persoanele  beneficiare de VMG (venit minim garantat) au fost consiliate pentru a renunța la acest beneficiu și a se integra în câmpul muncii. Rezultatul este acela că avem circa 20-25 persoane care lucrează deja la societăți din Roman.

Scopul acestor întâlniri de joi a fost atât transmiterea tradițiilor către generațiile tinere, cât și petrecerea câtorva ore într-o atmosferă plăcută, acompaniați de cântec de fluier și însoțiți de multă voie bună.

 Ne puteți oferi câteva detalii despre activitățile cultural-artistice sau poate chiar sportive care se desfășoară în comuna dvs. pe parcursul anului?

 A.A: Compartimentul cultural din cadrul Primăriei și-a propus readucerea în atenția comunității a comorii de tradiții și obiceiuri populare.  În acest sens, începând cu această iarnă, a fost reînviat obiceiul șezătorilor de altădată, la care au participat de fiecare dată tot mai mulți buteni. Acestea s-au organizat în fiecare joi, pâna la intrarea în postul mare și am beneficiat de sprijinul și implicarea multor butence, în special a doamnei Măriuța –Tărăncuța, renumită în zonă pentru pasiunea cu care și-a transformat casa în muzeu etnografic.

Scopul acestor întâlniri de joi a fost atât transmiterea tradițiilor către generațiile tinere, cât și petrecerea câtorva ore într-o atmosferă plăcută, acompaniați de cântec de fluier și însoțiți de multă voie bună.

Suita șezătorilor a fost încheiată cu Balul de Lăsata Secului, moment care semnifică intrarea în postul Paștelui și începerea muncii la câmp. Tot în acest ton, al păstrării tradițiilor, a fost organizată și activitatea ”La izvor”, desfășurată într-o zonă pitorească a satului, loc cu izvoare, fântână cu cumpănă, salcâmi și mai ales, o priveliste magnifică asupra Văii Siretului și a masivului Ceahlău.

Cu acest prilej,”vălencile” și ”delencile” s-au întrecut în măiestia ghilitului albiturilor din cânepă și a țesăturilor înflorate, dar și în căntat și povestit.

Alte manifestări culturale cu caracter de permanență sunt:  Hramul bisericii din Butea, Hramul bisericii din Miclăușeni și Ziua Recoltei, ocazii cu care întreaga comunitate serbează unitatea în credință și aduce mulțumiri pentru roadele pământului

De asemenea, în fiecare an au fost marcate evenimente precum: Ziua Unirii,  Ziua Femeii,  Ziua Copilului, Ziua Eroilor , Ziua Națională a României, Crăciunul și Anul Nou, prin activități specifice și în bună colaborare cu școlile și parohiile din Butea și Miclăușeni.

Viața culturală a comunei și a întregii regiuni a căpătat noi valențe și prin festivalurile organizate la Castelul Sturdza, dintre care amintim: Festivalul Copiilor, Festivalul ”Călătorie la 1900”, diverse concerte, expoziții și târguri.

Ca activități sportive, menționăm concursurile anuale de tenis, șah și table, care se desfășoară pe plan local, iar anul acesta, echipa de tenis de masă, coordonată de dl. consilier Florin Moroșanu,  a lansat o provocare la întrecere jucătorilor din alte două comune din județele Neamț și Bacău, din această inițiativă rezultând un adevărat campionat, la finalul căruia echipa din Butea a adunat cele mai bune rezultate.

Putem spera în viitor și la relansarea interesului pentru fotbal, datorită manifestării sportive ”Cupa satelor” inițiată de către Asociația Județeană de Fotbal Iași, sub patronajul F.R.F., competiție la care participă și comuna Butea, cu o echipă de mici fotbaliști antrenați și îndrumați de către domnul profesor de sport, Iulian Crâșmăriuc.

Din lista proiectelor aflate pe masa compartimentului cultural mai amintim: proiectul de stemă a comunei Butea, însemn deosebit de important pentru identitatea noastră istorică și spirituală, înființarea unui muzeu al artei și tradiției populare, necesar pentru protejarea valorilor tradiționale ale comunității, înființarea unei trupe de suflători și a unui ansamblu de dansuri populare, înființarea unui club al pensionarilor etc.

Nu în ultimul rănd, a fost demarat proiectul de reabilitare a Cimitirului Eroilor din cel de-al Doilea Război Mondial, operă comemorativă aflată pe teritoriul comunei Butea, în apropierea podului de peste Siret.

 Cum apreciați relația cu autoritățile județene? În ce măsură ați beneficiat de sprijin din partea acestora?

A.A: Pot spune că este oricând loc de mai bine în relația dintre instituția noastră și autoritățile județene. Motivul este evident legat de fondurile de care avem mare nevoie și care uneori întârzie să apară.

Încă așteptăm să fim sprijiniți în asigurarea cofinanțărilor pentru proiectele realizate cu fonduri europene, pentru reabilitarea Cimitirului Eroilor și dotarea cu un nou microbuz școlar a Școlii Gimnaziaziale Butea.

Domnule Primar, va urăm mult succes și vă mulțumim pentru amabilitatea de a ne raspunde întrebărilor adresate.

LĂSAȚI UN MESAJ