Share

Suntem la aproape trei decenii de când românii au putut vota, având de ales între mai multe partide politice

Anul 2020 este un an electoral în care lucrurile par să iasă din cadrul normal. Criza politică se adâncește, nimic nu mai este ceea ce pare. Este firesc să ne întrebăm, dacă la Iași, politicienii chiar se gândesc la viitorul orașului.

În anul 2024, românii vor trece prin toate tipurile de alegeri posibile: locale, parlamentare, europarlamnetare și prezidențiale. Atunci politicienii nu vor mai putea să paseze de la unii la alții, materializarea promisiunilor la electorale.

Dar acum, ne aflăm în 2020, la un an de la europarlamentare și prezidențiale, în plin proces de pregătire la locale și parlamentare. Oare cum se vede din Capitala Moldovei viața politică?

Să ne reamintim, mai întâi cine sunt aleșii ieșenilor în Parlamentul României: Varujan Vosganian, fost ministru, de la ALDE, Iulia Scântei, Marius Bodea, Dumitru Oprea Costel Alexe (Ministrul interimar actual al Mediului), de la PNL, Carmen Gavrilă, Doru Adrian Pănescu, Victorel Lupu, Vasilică Toma, Vasile Cîtea, Petru Bogdan Cojocaru, Silviu Macovei, Vasile Axinte, de la PSD, Nicolae Bănicioiu, fost ministru, de la Pro România, Cosette Chichirău, Dan Lungu de la USR, Petru Movilă de la PMP.

Tudor Ciuhodaru este europarlamentarul PSD pornit din Iași, însă birouri de europarlamentar în județ mai au și Corina Crețu (la Hârlău și Pașcani) de la ProRomânia și Dragoș Tudorache de la PLUS.

Așadar, în total sunt 20 de aleși la București, Bruxelles și Strassbourg, oameni în care ieșenii și-au pus, mai mult sau mai puțin, speranțele

Ce viziune are clasa politică locală pentru dezvoltarea IAȘULUI în următorii 10 ani?

Evident, la fel stau lucrurile și pentru aleșii din Consiliul Local, Consiliul Județean, la fel ne întrebăm și în cazul lui Mihai Chirica, Gabriel Harabagiu, Radu Botez, Maricel Popa și alții.

Se vede cu ochiul liber că nu există o strategie coerentă. PUG-ul Iașului este mai vechi de 20 de ani și are șanse să se mențină, așa vechi cum e, până în 2023.

 Spitalul Regional și Autostrada A8 sunt deocamdată vise frumoase, mai mult obiective izolate, decât parte a unei strategii. Iașul are un aeroport care nu este valorificat la adevăratul potențial, o gară care trebuie modernizată și lipsește cu desăvârșire.

Iașul se află în postura de lider al Zonei Metropolitane, dar nici pentru aceasta nu există o viziune coerentă.

Dacă ar fi să găsim 10 puncte ale unei viitoare strategii urbane pentru Iași, acestea ar fi:

  1. Rezolvarea problemei infrastructurii rutiere urbane și periurbane;
  2. Modernizare a infrastructurii feroviare și aeroportuare;
  3. Definitivarea Planului Urbanistic General (PUG);
  4. Conexiunea Centurii cu amplasamentul viitoarei Autostrăzi;
  5. Găsirea mijloacelor de reducere a poluării;
  6. Dezvoltarea durabilă a cartierelor și periferiilor Iașului;
  7. Găsirea direcțiilor în care Iașul se evidențiază economic și valorificarea acestora;
  8. Dezvoltarea Turismului și a serviciilor, sprijinirea educației și sănătății;
  9. Adoptarea exemplelor de bună practică din orașele înfrățite cu Iașul;
  10. Dezvoltarea integrată și durabilă a Zonei Metropolitane Iași.

Este de ajuns să ne uităm la populația Iașului, împreună cu Zona Metropolitană

 Iașul, ca populație, poate concura cu Bruxelles, capitală a UE (fără Regiunea Capitalei Bruxelles), Lubljana, capitala Sloveniei, Bratislava, capitala  Slovaciei,  Haga, sediul Guvernului Olandei,  Zagreb, capitala Croației, cu populația unor state membre ale UE ca  Ducatul Luxembourg, Malta, populația Ciprului. Dacă ne uităm cu cât contribuie Iașul la PIB-ul României în raport cu orașele sus-menționate sau în raport cu statele menționate, lucrurile nu stau la fel.

Nu se știe de ce Iașul, care este una din capitalele istorice ale Moldovei și chiar ale României, pentru scurt timp, nu este înfrățit cu unele capitale istorice ale statelor Europei sau lumii, în afară de Chișinău, capitala Republicii Moldova și Cernăuți, vechea capitală a Bucovinei.

Oare de ce Iași nu e înfrățit cu Atena, Roma, Paris, Berlin, Madrid, Torino, Florența, Lisabona, Viena, Varșovia, Praga etc?

Oare de ce nu aplicăm exemplele lor de bună practică? În primul rând, politicienii nu reușesc să ducă mai departe un proiect bun, numai fiindcă provine de la adversarii lor politici. De aceea, sustenabilitatea, proiecția integrată și evoluția spațio-temporală, pilonii de bază ai dezvoltării durabile rămân un vis frumos și îndepărtat.

Oare de ce partidele care câștigă alegerile promițând schimbarea sistemului, când acced în Parlament, intră în sistem și agață lupta în cui, așa cum își agață în cui mănușile un campion la box ori ghetele un campion la fotbal?

Uitându-ne la USR, ca partid care și-a lipit imaginea de partid care luptă pentru o strategie, viziune nouă în politică, cel puțin la Iași nu se înțelege nici măcar cu partidul alături de care vrea să formeze o alianță.

 

 


Share
DISTRIBUIȚI
Redactor-Șef al Ziarului Buna Dimineața Iași. Experiență în domeniul administrației publice atât la nivelul instituțiilor publice de pe raza municipiului Iași cât și a UAT-urilor care își desfășoară activitatea la nivel județean! CONTACT: 0771.324.701 email: office.bunadimineataiasi@gmail.com sau office@bunadimineataiasi.ro

LĂSAȚI UN MESAJ