Share

Pentru a înțelege mai bine importanța și funcționarea sistemului imunitar, precum și pentru a răspunde la o serie de întrebări despre această temă l-am rugat pe Dr. Florin Zugun, Medic Specialist, Laboratorul Institutului Regional de Oncologie și Șef de lucrări în cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași să ne prezinte o serie de aspecte din acest domeniu fascinant și complex.

Care este efectul fumatului asupra sistemului imunitar? Dar cel al alcoolului?

Referitor la imunitate, poate este mai bine de evitat folosirea termenilor “scădere” sau “creștere” a acesteia – pe de o parte putem să ne gândim la bolile autoimune (ca lupusul sau artrita reumatoidă), în care putem vorbi despre o imunitate “crescută” (autoimunitate). Pe de altă parte, ne putem uita la reactivitatea imunologică a acelei persoane (care e redusă).

De aceea nu putem spune dacă “crește” sau “scade” imunitatea, dar fumatul o perturbă (sau o defectează).

Sistemul imun are în realitate mult mai multe funcții decât cea în care ne apără de microbi. Acesta, în principiu, face în interiorul organismului nostru un fel de “poliție moleculară”, așa că în această activitate efectul fumatului, alcoolului sau a toxinelor microbiene este de a perturba funcționarea sistemului imun.

De ce discutăm despre funcționarea sistemului imun în legătură cu virusul SARS-CoV-2? Din două motive:  fiindcă o parte din suferință este dată de agresiunea virusului, iar a doua parte este dată de malfuncția sistemului imunitar, din care cea mai vizibilă activitate este “furtuna inflamatorie” (furtuna citokinelor), cu suferințe în primul rând la nivelul spațiului vascular, și apoi extinse în diverse organe (plămâni, tub digestiv, spațiul cardiac, creier).

Citeste si   TÂRGUL de JUCĂRII vine la IAȘI pe 14 IULIE

Deci, efectul fumatului este în mod detrimental pe câteva planuri: diversele substanțe din fumul de țigară au efect iritant (deci proinflamator); proinflamator înseamnă că accelerează distrugerea pe care sistemul imun o face în mod normal asupra propriilor lui structuri (sau ale organismului) în scopul homeostaziei (a menținerii în normalitate a funcționării celulelor în organism și a biochimie). Deci, în primul rând diversele componente din fumul de țigară sunt iritante.

În al doilea rând, diversele componente din fumul de țigară perturbă căile biochimice de reglaj din comunicarea celulelor din sistemul imun. Deci, toți fumătorii au un “bruiaj” molecular, biochimic, al comunicațiilor de coordonare a apărării noastre. Aceste bruiaje moleculare paralizează activitățile care protejează față de microbii comensali, și pe de altă parte agresează în sine și produc distrugeri (și moleculare, dar mai ales ucid celule), îmbătrânesc mai devreme celule din diversele noastre țesuturi prin consumarea (uzarea) echipamentului lor biochimic.

În alt plan, componentele fumului de țigară au efecte pe care nu le cunoaștem complet, inclusiv asupra “organului uitat” – adică asupra masei de microbi comensali ai noștri;  este adevărat că în plămâni sunt mai puține date despre ce fel de microbi sunt acolo, de partea cealaltă însă, aspectul “invizibil” al acestor microbi-sateliți ai noștri este și mai complicat, deoarece în interiorul cromozomilor noștri se ascund vestigii de acizi nucleici ale unor virusuri pe care, de-a lungul istoriei, strămoșii noștri le-au achiziționat (“furat biologic”) astfel că în interiorul cromozomilor noștri sunt fragmente (unele dintre ele destul de coerente) ale unor virusuri ancestrale, pe care noi le păstrăm și le vom transmite mai departe descendenților.

Citeste si   Comuna Țibana a demarat procedurile pentru CONSTRUIREA unui nou SEDIU al primăriei

Astfel de echipamente genice sunt foarte importante în diverse activități, fie de dezvoltare (ca cea din embriogeneză), aceste echipamente permițând construcția de țesuturi diferite (cum nu au avut cei mai primitivi strămoși ai noștri) și permit controlul homeostatic între diversele țesuturi.

Componentele din fumul de țigară, în special din cel aromatic, au impact asupra expresiei genice și probabil este una din căile directe care duce la cancer. Astfel, efectul fumatului (al toxinelor din fum) este cel de epuizare, uzură biochimică prematură și de bruiere a comunicărilor armonioase care s-ar stabili între diversele componente celulare din organism, alcoolul acționând similar.

Dincolo de toxicități directe, nu știm complet efectele cronice (pe termen mediu și termen foarte lung), unele dintre aceste efecte putându-se transmite de la o generație la alta, independent de alterările secvențelor cromozomiale. Această manieră de transmitere de proprietăți de la o generație la alta, care e independentă de secvențele propriu-zise de cromozomi, se numește manieră epigenetică.

Deci, din ambele perspective, și efectul imediat dar și efectul pe termen lung asupra filiației celulare din țesuturile noastre de-a lungul întregii vieți asociată homeostaziei încât foarte probabil asupra generațiilor de indivizi (de la părinți la copii) toxine precum tutunul, alcoolul crează alterări (negative) care în mod evident în cel mai bun caz perturbă mecanismele de apărare imunologică, deci perturbă într-o manieră imprevizibilă pentru fiecare individ în parte (nepredictibilă), exact ca expunerea la o “ruletă rusească” la astfel de toxine.

Citeste si   18 medii de 10 la examenul de BACALAUREAT în MUNICIPIUL IAȘI! Georgiana COROAMĂ: ”În continuare urmează să STUDIEZ în Franța, ECONOMIE, la Universitatea din Strasbourg”

La fel de importante sunt diverse toxine care pot proveni din mediul natural sau industrial (de exemplu, plumbul și metalele grele); plumbul folosit ca aditiv în carburanți, metalele grele folosite în diverse procese chimice. Mai există chimicale asociate cu industria materialelor plastice (ca BPA)  și sunt agenți distructori biochimici, fiindcă în cantități foarte mici pot produce efecte biologice destul de imprevizibile, deoarece afectează expresii genice și comunicări critice între celule.

În acest mod ar trebui perceput fumatul asupra imunității

Pentru COVID-19, pe termen scurt fumul de țigară compromite mecanisme fiziologice importante în menținerea funcției ventilatorii (secreția de mucus, mișcările de curățare ale suprafețelor lubrifiate de mucus create de cilii celulari, afectează secreția de mucus – devenind mai vâscos). Pe termen lung, fumatul, prin moartea celulară, asociază pierderea elasticitățiii de organ cu reducerea progresivă a volumului alveolar util (numărul de alveole pulmonare) și instalarea fibrozei (cu reducerea suprafeței de schimb gazos).

Nici partea funcțională, nici cea structurală nu sunt elemente favorabile în contarea cu o infecție virală care afectează tractul respirator. Pentru alcoolism, lucrurile sunt probabil la fel de complicate, problema cu alcoolul este că pe lângă efectele imunologice imediate acesta reduce mai eficient funcțiile protective ale celulelor apărării, decât compromite funcționarea microbilor, deci din start crează debalansări în microbomul nostru (acel “organ uitat”). De asemenea, alcoolul afectează metabolic sisteme celulare care sunt critice pentru normalitatea funcționării întregului organism, perturbă hepatocitul, adipocitele, neuronii și pe termen lung este posibil să conducă la un mediu imunologic care să fie nefuncțional.


Share
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ