ideall.ro

În această săptămână, în cadrul rubricii ,,Interviul Săptămânii” discutăm cu domnul profesor Lucian SFICĂ. Domnul Lucian SFICĂ este profesor al Facultății de Geografie și Geologie, în cadrul Universității ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Domnul profesor a participat la numeroase conferințe și s-a implicat în proiecte care au vizat domeniul Climatologiei. În prezent, domnul Lucian SFICĂ este coordonator al platformei Meteo Moldova.

REP: Ne aflăm la mijlocul lunii iulie, avem parte de o vară specială sub aspectul temperaturilor? 

“Totuși, trebuie să subliniem ca acest început tumultos al verii 2019 nu e o garanție ca restul verii va avea același caracter meteorologic” 

Lucian SFICĂ: Datele furnizate de Administrația Națională de Meteorologie indică faptul că luna iunie 2019 este cea mai caldă lună iunie din istoricul observațiilor meteorologice din România. Așadar, cel puțin începutul acestei veri a fost unul foarte cald în comparație cu valorile medii multianuale pentru această lună.

Este demn de remarcat  totuși ca acest caracter termic deosebit a fost inregistrat fără a vorbi de depășiri ale valorilor maxime absolute înregistrate în această lună. Particular a fost și faptul că temperaturile maxime de 30-33c (valori ce nu au un caracter excepțional pentru luna iunie) au fost asociate cu o umiditate extrem de ridicată ce a indus un disconfort termic extrem de accentuat.

Totuși, trebuie să subliniem ca acest început tumultos al verii 2019 nu e o garanție ca restul verii va avea același caracter meteorologic.

Ce fenomene meteorologice deosebite au avut loc în ultimii ani în regiunea moldovei? Dar, în Iași? 

L.S.: Dacă am face o ierarhie a acestor evenimente deosebite, fără nicio îndoială ca pe prima poziție, în mod paradoxal, s-ar situa stratul de zapadă consistent și viscolul din ultima decadă a lunii aprilie 2017. De asemenea, la nivel regional viscolul din ianuarie 2017 care a determinat o eroziune intensă a solului a constituit un eveniment remarcabil.

“În regiunea Moldovei maximele termice vor fi cuprinse între 27 și 32c în regiunile joase ale Moldovei, ceea ce îndică un regim termic normal pentru această perioadă din an” 

Nu în ultimul rând temperaturile constant ridicate din timpul verilor, precum în anul 2016 și intervalele de disconfort termic asociat umidității ridicate reprezintă particularități meteorologice ale ultimilor ani.

La nivel local, fenomenele asociate instabilității atmosferice ridicate, precum viiturile rapide sau căderile impresionante de grindină (precum cele din iunie 2016 din județul Iași) pot fi trecute în această listă a fenomenelor meteorologice deosebite.

La ce  fenomene ne putem aștepta în următoarea perioadă? 

L.S.: Prima jumătate a lunii iulie nu va aduce condiții termice deosebite. În regiunea Moldovei maximele termice vor fi cuprinse între 27 și 32c în regiunile joase ale Moldovei, ceea ce îndică un regim termic normal pentru această perioadă din an.

Precipitațiile nu vor lipsi din acest interval, dar nu se întrevăd intervale prelungite cu precipitații, chiar dacă local se pot încă produce furtuni puternice.

Ce anume determină schimbările meteorologice pe care le resimțim? 

L.S.: Dacă ne referim la evoluția vremii din această perioadă ea trebuie pusă în legatură cu o bulversare a circulației atmosferice la nivel continental constând într-o tendință de încetinire a circulației normale de la vest la est. În mod normal această circulație ar trebui să conducă vară la alternanțe între perioade calde și cele moderate termic.

Încetinirea acestor circulații atmosferice conduce în schimb la persistența unor condiții de vreme pe o perioadă mare de timp, așa cum a fost cazul vremii instabile cu precipitații aproape zilnice de acum câteva săptămâni sau la persistența temperaturilor ridicate pe multe zile în șir din ultima decadă a lunii iunie.

Este de remarcat însă ca de la sfârșitul săptămânii trecute tiparul vremii din luna iunie s-a schimbat și persistența stărilor de vreme este înlocuită cu o alternanța a acestora.

Luna iulie de-a lungul vremii….? 

L.S.: Luna iulie este în mod obișnuit luna cea mai caldă din an cu maxime de temperatură între 30 și 35c și minime situate între 15 și 20c. De asemenea, instabilitatea atmosferică este ridicată în ultimele decenii în multe regiuni luna iulie devenind cea mai bogată în precipitații.

Din punct de vedere climatic intervalele caniculare (cu temperaturi maxime peste 35c) caracterizează în special această lună cunoscută popular ca luna lui cuptor.

Cele mai ridicate valori de temperatură înregistrate în această lună sunt cuprinse în Moldova între 38 și 41c (40.1c la Iași, valoare înregistrată în anul 2007).

Cum ne pot influența aceste modificări climatice? 

L.S.: La nivel individual principalul efect al modificărilor climatice este reprezentat de creșterea intervalelor de timp în care se manifestă disconfortul termic accentuat.

Spre exemplu, în regiuna Moldovei în ultimele două decenii se înregistrează cu 5-12 zile de disconfort termic accentuat (indicele itu>80) în plus față de perioada 1960-1990. Iar această tendință, foarte posibil, va continua în anii următori.

La nivel colectiv, fenomenele extreme pot determina creșterea numărului de victime ale manifestării extreme a vremii și pagube materiale însemnate. Căderile de grindină și viiturile rapide reprezintă cele mai periculoase fenomene meteorologice din acest punct de vedere.

Ne puteți da o prognoză pentru lunile iulie și august? 

L.S.: Prognozele nu sunt posibile în condițiile actuale decât pentru 7-10 zile. Dincolo de acest interval de timp nu pot fi realizate decât estimări care nu au un grad mare de certitudine.

Pe moment, estimările indică un interval iulie-august ce nu va mai fi atât de ploios precum perioada aprilie-iunie, iar din punct de vedere termic este puțin probabil ca luna iulie să aibă abateri pozitive la fel de mari ca luna iunie. Totuși, luna iulie este  din punct de vedere climatic, așa cum am precizat, cea mai caldă lună din an, intervalele caniculare fiind specifice mai ales acestui luni și primei jumătăți din august.

În plus, așa cum am subliniat, în acest an circulația atmosferică la nivel continental permite – pe fondul încetinirii circulației vestice- transportul masiv de aer cald spre latitudini mari, dar și pe cel de aer mai rece spre latitudini mici.

”Totuși, luna iulie este  din punct de vedere climatic, așa cum am precizat, cea mai caldă lună din an” 

Pe acest fond de circulație s-a produs valul de caldură din vestul și centrul Europei de săptămâna trecută în care s-au înregistrat cele mai mari valori de temperatură din istoricul observațiilor meteorologice din Franța și Germania.

De aceea, în România ne putem aștepta mai degrabă la alternante mari de temperatură din care nu pot fi perioade formate din zile succesive cu maxime peste 35c separate de intervale ceva mai confortabile termic.

Fără a oferi o certitudine a producerii unor valori record de temperatură maximă în regiunea noastră, trebuie precizat că dinamica atmosferică despre care am vorbit mai sus este una favorabilă apariției unor valuri puternice de caldură.

Ce sfaturi aveți pentru persoanele care se resimt pe fondul acestor modificări climatice? 

“O atenție deosebită trebuie să fie acordată și prognozelor pe termen scurt (de tip nowcasting), ce pot indica producerea unor fenomene meteorologice extreme ce pot afecta regiunea în care locuim” 

L.S.: Din punct de vedere meteorologic cea mai importantă măsură o constituie informarea asupra condițiilor de vreme indicate de prognozele meteorologice oficiale realizate de administrația națională de meteorologie.

 O atenție deosebită trebuie să fie acordată și prognozelor pe termen scurt (de tip nowcasting), ce pot indica producerea unor fenomene meteorologice extreme ce pot afecta regiunea în care locuim în intervalul următor de timp de câteva ore.

Dincolo de aceste aspecte de informare, persoanele vulnerabile sub aspectul stării de sănătate trebuie să respecte riguros recomandările medicale pentru condiții de disconfort asociate temperaturilor ridicate.

LĂSAȚI UN MESAJ