Share

La 5 ianuarie și 24 ianuarie 1859, colonelul Alexandru Ioan Cuza era ales domn al Moldovei, respectiv Țării Românești. Aceste două evenimente majore au fost numite generic, dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, respectiv, Mica Unire

Nu sunt aici nici locul și nici spațiul pentru a prezenta pe deplin semnificația acestui eveniment fundamental în istoria României. Vom încerca, mai degrabă să vedem ce așteptări au ieșenii de la politicieni, la ceas aniversar.

Unirea de la 1859 este rezultatul firesc al luptei elitei politice românești, pentru realizarea unității naționale. Proces început timid prin asocierile la domnie în Evul Mediu, unirea politică a fost realizată la 1600, de către Mihai Viteazul, însă demersul său nu a fost văzut bine de puterile vecine, care urmăreau anexiuni teritoriale pe seama Principatelor Române.

Răspândirea ideilor iluministe, contextul internațional din secolulal XVIII-lea au făcut ca ideea de unitate să apară în memoriile boierești expediate Țarinei Ecaterina a II-a, care viza anexarea Țării Românești și a Moldovei, sub numele de Regatul Daciei, formațiune ce trebuia condusă de un prinț rus, întronat cu acordul Împăratului Iosif al II-lea. Revoluția de la 1821, inițiată de Tudor Vladimirescu și o serie de boieri progresiști, a eșuat, dar a fost prilejul prin care a început cristalizarea elitei politice și militare moderne românești.

            Suzeranitatea Otomană, acceptată în virtutea Capitulațiilor, a fost dublată și de un Protectorat rusesc, din 1774, iniţial neoficial, devenind ulterior oficial după Tratatul de la Adrianopol din 1829

Regulamentele Organice aplicate din 1831, la București și din 1832, la Iași, în ciuda faptului că reprezentau tentativa Rusiei de a organiza Principatele pentru a le apropia de modelul rusesc, au adus unele reforme administrative, politice, economice, militare.

Astfel, s-a luat decizia desființării vămii interne dintre Țara Românească și Moldova, s-a decis formarea armatei naționale, a cărei conducere a fost asumată, în principal de foștii panduri ai lui Tudor Vladimirescu, fii de boieri progresiști. În textul Regulamentelor Organice apare, pentru prima dată, exprimată clar și motivat ideea conform căreia, unirea Țării Românești și a Moldovei este o realizare fără de care nu va fi posibilă modernizarea acestora.

            Eșecul Revoluției de la 1848, Convenția de la Balta Liman au accentuat împilările turcilor și rușilor

După înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii, Congresul de Pace de la Paris din 1856 a pus ”problema românească” drept problemă europeană, grație luptei exilului românesc pașoptist, elitele acestuia afiliindu-se francmasoneriei, cu ajutorul căreia s-a făcut Unirea din 1959.

Citeste si   Marcel Ciolacu a făcut anunțul. Când ajunge la promulgare Legea privind data alegerilor

Convenția de la Paris  a decis ca Principatele să fie consultate, dacă vor să se unească. Falsul lui Nicolae Vogoride a fost demascat de colonelul Cuza și alegerile s-au repetat. Delegația de la Iași, care urma să anunțe, după 5 ianuarie 1859 numele lui Cuza la Constantinopol, a trecut, în secret, în București, pentru a se întâlni cu unioniștii munteni și a conveni să consimtă la dubla alegere.

Textul Convenției de la Paris, al Marilor Puteri Garante Europene, preciza că teoretic, trebuiau să fie doi domni, două guverne, două armate, însă nicăieri nu era scris că era interzis ca un politician sau funcționar să ocupe același post în ambele Principate. Portița lăsată de Europa, elitei politice românești, a fost remarcată de elita politică românească și astfel, Unirea s-a realizat, la 24 ianuarie 1859 prin dubla alegere. În perioada 24 ianuarie 1859-24 ianuarie 1862, Alexandru Ioan Cuza a unificat administrațiile, armata și guvernele, Iași, cedând titlul de capitală Bucureștiului.

Din 1862 și până în 1866, au fost implementate marile reforme, a educației, agrară, fiscală, legislativă, s-a dat Statutul Dezvoltătotr al Convenției de la Paris, s-au făcut explorări tactice privind conectarea la mișcarea secretă europeană revoluționară și chiar privind Unirea cu Transilvania, relații de amiciție cu Serbia

Detronarea lui Cuza s-a făcut din cauza alunecării acestuia spre un regim personal, din cauza degradării poziției sale în Europa și chiar din cauza sănătății șubrede. Adversarii Unirii, Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman (puterea suzerană) recunoscuseră Unirea cât timp trăia Cuza.

Napoleon al III-lea avea nevoie de Principatele Unite (pe care intenționa chiar să le ofere Austriei, pentru ca Veneția să fie cedată Italiei, joc politic ascuns, care nu s-a realizat, din cauza opoziției Austriei) și a sugerat să se materializeze dorințele Adunărilor Ad-Hoc, din 1857, ca Unirea să se facă sub un prinț străin.

După aducerea în țară a prințului Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, în 1866, România, așa cum a fost numită în Constituția din iulie 1866, a putut merge sub prințul Carol și sub urmașii săi, pe linia cuceririi independenței de stat și unirii celei mari, în 1877, respectiv 1918.

Orașului Iași i s-a mai oferit o dată rolul de capitală a României, din decembrie 1916, până în decembrie 1918, în contextul ocupației militare germane și al păcii separate din mai 1918 de la București.

            Singura consolare a Iașiului, a fost aceea că Mitropolitul Moldovei, cu sediul la Iași a fost preferat, în general, pentru a ocupa postul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, așa cum s-a întâmplat de mai multe or

Așadar, oare ce așteptări au ieșenii la 161 de ani de când s-a realizat Unirea? Moldova a continuat să rămână, oarecum izolată, prea puțini moldoveni ajungând să facă politică mare la București, după moartea generației pașoptiste.

Citeste si   Cristian Rizea rupe tăcerea. Cum se făceau arestări la comanda afaceriștilor Dragoș Dobrescu și Radu Budeanu - DOVADA incontestabilă

În 2019, la un an de la celebrarea Centenarului Marii Uniri, Președintele Klaus Iohannis a venit la Iași, pe 23 ianuarie 2019, pentru a lua pulsul necesar alegerilor europarlamentare, pe care PNL le-a câștigat destul de confortabil. Fostul premier Dacian Cioloș a marcat și el momentul, venind în capitala Moldovei. Autostrada Iași-Târgu-Mureș a rămas pe hârtie, ca și Spitalul Regional de Urgență din Iași.

Dacă este să mergem pe firul logic, și anul acesta va fi inflație de politicieni din București, la Iași, mai ales că, în Guvern este și ieșeanul Costel Alexe, Ministrul Mediului, care i-a „servit” o amendă Primarului din Iași. PSD, la Iași speră să-l convingă pe Mihai Chirica să mai candideze o dată.

Europarlamentarul Tudor Ciuhodaru, probabil va găsi potrivit să zică ceva despre Unire. Deocamdată, despre Spitalul Regional, a fost în „silenzio stampa”

Varujan Vosganian, fost ministru, de la ALDE, Iulia Scântei, Marius Bodea, Dumitru Oprea, de la PNL, Carmen Gavrilă, Doru Adrian Pănescu, Victorel Lupu, Vasilică Toma, Nicolae Bănicioiu, fost ministru, Vasile Cîtea, Petru Bogdan Cojocaru, Silviu Macovei Vasile Axinte, de la PSD, Cosette Chichirău, Dan Lungu de la USR, Petru Movilă de la PMP,  sunt parlamentari aleși în Iași. Pe rețelele sociale, singurele lucruri postate, sunt critici ale PSD către PNL și invers. USR și PMP sunt critici de serviciu, adică aceste partide critică orice și pe oricine.

Cu toții își doresc mandate noi, în acest an, de aceea, sigur vor marca momentul 24 Ianuarie, așa cum se va pricepe, sau va considera că e mai bine. Evident, majoritatea vor promite marea cu sarea. Și,vorba lui Lică Sămădăul: „Dintre toate, multe vor fi adevărate și multe scornite”. Pariem că „scornitele vor predomina”. „De unde le mai scornicește oare”?, se întreba pe vremea lui Ceaușescu. De unde le „oblicesc” și politicienii de azi. Vorba lui Caragiale, politica e ca cercul: „Elinie oablăoablă, care mere și mere și mere și iarăși se-ntoarnă ghe unghe o purces”.

            Așa cum am spus  mai sus, Unirea a fost făcută de elite care făceau atunci politică. Aveau și studii, aveau și patriotism

Înțelegeau Europa şi Europa îi înțelegea pe ei. Acum politica, în general, o fac persoane cu studii îndoielnice, diplome trase la xerox, fără competență și fără patriotism. Politicienii români nu mai au patriotism. Nu am zis nimic de corupție. Erau corupți și  politicienii de atunci, e de ajuns să-i citim pe Eminescu, Creangă și Caragiale să vedem că și atunci erau corupție, nepotism, interese. Dar acei politicieni care ne-au făcut cadou Unirea, Independența, Unirea cea Mare au știut să-și limiteze interesele personale când venea vorba de intersele Țării.

Citeste si   Nelu Tătaru: Nu ziua votului va decide cum va merge pandemia. Este unul dintre cele mai securizate momente

Acum suntem membri ai Uniunii Europene, făcute de urmașii elitelor pașoptiste europene, cu care un Brătianu, Kogălniceanu, Alecsandri stăteau la aceeași masă. Uniunea Europeană este acuzată că ne vrea răul, că ne impune, fără să ne dea nimic, că vrea să ne distrugă. Nimeni nu spune că nu sunt chestiuni  potrivnice nouă la Bruxelles, Strassbourg, ele sunt, dar Europa, așa cum a făcut la 1859, ne oferă „portițe”–fonduri europene, măsuri europene, structuri specializate, numai că politicienii români, spre deosebire de elita de la 1859, nu știu să folosească „portițele” în interesul României.

Anul 2020 este an al alegerilor locale și parlamentare. Se pare că vor avea loc în vară, simultan. Adică vor fi alegeri locale la termen și alegeri parlamentare anticipate. Este momentul ca în politică să intre elitele și patrioții

Dacă ieșenii și toți românii vor vota altfel, își vor vota soarta viitoare, iar aceasta nu va fi prea fericită. Din păcate, pe listele politice vor intra tot soiul de interpuși și politicieni compromiși.

Dacă partidele nu înțeleg că a venit vremea să deschidă calea elitelor în politică, sincer, nu mai are rost să–și trimită reprezentanții, pe 24 ianuarie 2020, în țară, să pună coroane la statuile lui Alexandru  Ioan Cuza și să citească discursuri lacrimogen-fumigene pe care, de altfel, le citesc prost și nu le le înțeleg, fiindcă nu au fost scrise de ei. Aceștia vor citi cu greșeli, românii vor râde, făcând haz de necaz, iar progresul României va întârzia.

În 2024, vom avea alegeri locale, parlamentare, europarlamentare, prezidențiale în același an. Atunci va fi momentul adevărului, însă pentru mulți dintre noi și pentru România, va fi prea târziu.


Share
DISTRIBUIȚI
Redactor-Șef al Ziarului Buna Dimineața Iași. Experiență în domeniul administrației publice atât la nivelul instituțiilor publice de pe raza municipiului Iași cât și a UAT-urilor care își desfășoară activitatea la nivel județean! CONTACT: 0771.324.701 email: office.bunadimineataiasi@gmail.com sau office@bunadimineataiasi.ro

LĂSAȚI UN MESAJ