noiembrie 13 , 2026

Cine desenează lumea decide cum o vedem. Lecția din spatele noii hărți ONU

Articole fresh

Share

Canada, Groenlanda și Rusia vor apărea semnificativ mai mici pe hărțile oficiale ale Organizației Națiunilor Unite. O rezoluție recent adoptată urmărește să corecteze o inechitate cartografică ce datează de peste 450 de ani, având ca scop o reprezentare mai justă a continentelor, în special a Africii.

Acest demers ne reamintește că hărțile nu sunt simple reprezentări ale lumii, ci și instrumente de putere, conform unei analize publicate de The Conversation.

Adunarea Generală a ONU a adoptat, de curând, o rezoluție denumită „Corectarea hărții: reechilibrarea reprezentării cartografice globale și promovarea unei reprezentări echitabile a regiunilor lumii, în special a Africii”.

Inițiată de Togo în numele Uniunii Africane, rezoluția a fost acceptată aproape unanim: 164 de state au votat pentru, una s-a opus, iar șase s-au abținut. Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă.

Documentul își propune să repare, conform inițiatorilor, 450 de ani de inechitate cartografică generată prin utilizarea pe scară largă a proiecției Mercator. Aceasta distorsionează dimensiunea teritoriilor din apropierea poli, făcând ca America de Nord, Europa și Rusia să pară mult mai mari în comparație cu Africa, America de Sud și Asia de Sud.

Rezoluția ONU recomandă adoptarea unor proiecții care reflectă corect dimensiunile teritoriilor, punând accent pe proiecția Equal Earth.

O hartă creată pentru navigatorii secolului al XVI-lea

<pÎn 1569, cartograful flamand Gerardus Mercator a lansat o hartă a lumii, bazată pe o metodă inovatoare de reprezentare a suprafeței curbe a Pământului pe un plan.

Principalul avantaj al proiecției sale era că liniile de direcție constantă apăreau ca linii drepte, facilitând astfel marinarii în stabilirea direcțiilor cu ajutorul busolei.

Această caracteristică era esențială pentru europenii din perioada explorărilor maritime și a colonizării.

Însă, îmbunătățirea adusă navigației avea un dezavantaj major: proiecția exagera dimensiunile teritoriilor aflate mai aproape de poli. Astfel, cu cât o regiune se afla mai departe de Ecuator, cu atât părea mai mare pe hartă decât era în realitate.

De exemplu, Groenlanda apare aproape la fel de mare ca Africa pe o hartă Mercator, deși Africa are aproximativ 30 de milioane de kilometri pătrați, iar Groenlanda doar puțin peste două milioane. Așadar, continentul african este de aproximativ 14 ori mai mare.

Problema a devenit cu adevărat semnificativă atunci când o proiecție concepută pentru navigație a început să fie utilizată pentru toate tipurile de hărți ale lumii, inclusiv cele politice și educaționale.

Cum a devenit o deformare tehnică o problemă politică

Cartografii știau de mult despre distorsiunile cauzate de proiecția Mercator. Totuși, abia în anii ’70 a început să fie discutat deschis cum această reprezentare reflecta și perpetua ideologii coloniale vechi de secole, potrivit The Conversation.

În 1973, istoricul german Arno Peters a prezentat o nouă proiecție cartografică care păstra proporțiile reale ale suprafețelor. Harta sa contesta atât proiecția Mercator, cât și mesajul politic pe care aceasta îl transmitea: Europa nu este atât de mare cum pare pe hărțile tradiționale, iar fostele sale colonii sunt considerabil mai extinse.

Acest tip de proiecție nu era complet nou; o variantă similară fusese realizată în 1855 de clericul și cartograful scoțian James Gall. Inovația lui Peters consta în viziunea politică a unei cartografii echitabile din punct de vedere social.

Proiecția Gall-Peters a fost primită cu multe critici și a dus la ceea ce este cunoscut ca „războiul hărților”. Totuși, a fost adoptată de organizații precum Oxfam și UNESCO.

Aceste organizații au realizat că proiecțiile cartografice au o semnificație politică și că hărțile nu doar reprezintă realitatea, ci contribuie și la construirea acesteia, influențând modul în care oamenii percep importanța, puterea și locul diferitelor regiuni ale lumii.

O hartă mai echitabilă

Rezoluția ONU reprezintă un nou pas în corectarea dezechilibrelor moștenite din trecut și „deschide calea către o mai bună înțelegere, respect și pace între națiuni”, conform reprezentantului Togo.

Documentul cere o reprezentare mai corectă a lumii prin adoptarea unor proiecții cartografice care să păstreze suprafețele reale ale teritoriilor. ONU recomandă în mod special proiecția Equal Earth, o alternativă mai recentă și mai puțin controversată decât Gall-Peters.

Proiecția Equal Earth a fost creată pentru a ilustra țările și continentele la dimensiuni proporționale cu suprafețele lor reale, păstrând în același timp forme relativ familiare și un aspect ușor de înțeles.

Prin adoptarea acestei rezoluții, ONU recunoaște că proiecția Mercator a fost folosită timp de secole într-un context colonial și că distorsiunile sale au contribuit la o viziune disproporționată asupra lumii.

Modificarea ar putea genera o nouă imagine a planetei în școlile și instituțiile din numeroase țări, dar rămâne de văzut ce efect va avea asupra platformelor digitale de cartografiere.

De ce Google Maps folosește în continuare Mercator

O variantă a proiecției originale, denumită Web Mercator, rămâne standardul utilizat de aplicații precum Google Maps.

Aceasta împarte suprafața Pământului în pătrate, permițând aplicațiilor să mărească și să micșoreze harta într-un mod simplu și rapid. Proiecția este precisă la nivel local, acolo unde utilizatorii caută o stradă sau un traseu, dar, la nivel global, exagerează dimensiunile țărilor apropiate de poli.

Hărțile digitale continuă astfel să promoveze perspectiva distorsionată a proiecției Mercator, adăugând o viziune asupra lumii organizată în jurul rețelelor rutiere, accesului la afaceri și servicii și consumului.

Ceea ce vedem pe o hartă online nu reprezintă doar teritoriul, ci este o selecție a locurilor și informațiilor considerate relevante de platformă.

Obiecția Ucrainei: Harta nu înseamnă doar dimensiuni

Noua reprezentare a lumii, susținută de rezoluția ONU, este un pas clar către o cartografie mai echitabilă, dar rămâne, la rândul său, o interpretare.

Ucraina s-a abținut la vot, iar reprezentanții săi au afirmat că țara susține eforturile de corectare a distorsiunilor istorice, dar au subliniat că harta promovată în cadrul rezoluției ar legitima „anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă în 2014”.

Obiecția evidențiază că influența unei hărți nu se limitează doar la dimensiunile atribuite statelor. Este important și modul în care sunt trasate granițele, numele folosite pentru teritorii și localități, informațiile evidențiate, tehnologiile pe care se bazează harta și activitățile economice promovate.

O hartă poate reda mai corect dimensiunea Africii și, în același timp, poate reprezenta într-un mod contestat un teritoriu ocupat.

Hărțile sunt instrumente ale puterii

Mesajul principal al rezoluției ONU este că hărțile nu sunt reprezentări simple și inofensive ale realității, concluzionează analiza publicată de The Conversation.

Fiecare hartă presupune alegeri: ce teritorii sunt plasate în centru, cât de mari apar, ce nume primesc, ce frontiere sunt recunoscute și ce informații sunt considerate relevante.

Proiecția Mercator a transformat o soluție tehnică, utilă navigatorilor europeni din secolul al XVI-lea, într-o imagine dominantă a planetei. De-a lungul generațiilor, această imagine a făcut ca regiunile din nordul global să pară mai mari, în timp ce Africa și alte teritorii apropiate de Ecuator au părut mai mici.

Corectarea hărții nu modifică dimensiunile reale ale lumii. Totuși, schimbă modul în care lumea se percepe pe sine, iar aceasta este întotdeauna o chestiune de putere.

Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cine-deseneaza-lumea-decide-cum-o-vedem-lectia-din-spatele-noii-harti-sustinute-de-onu

Sursa foto: Pexels / Pixabay

itexclusiv.ro
- Ai nevoie de transport aeroport in Anglia? Încearcă Airport Taxi London. Calitate la prețul corect.
- Companie specializata in tranzactionarea de Criptomonede si infrastructura blockchain.