În această săptămână, în cadrul rubricii Interviul Săptămânii, discutăm cu doamna Corina GHERMAN, poetă şi prozatoare

Aceasta este membră a Uniunii Scriitorilor din România, membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi membră a Asociaţiei Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România, Membră a Clubului Cultural Junimea, Iaşi, România, Iaşi, De asemenea este cetăţean de onoare al Comunei Erbiceni, judeţul Iaşi.

Corina Matei Gherman participă activ la viaţa literară şi culturală a oraşului şi nu numai. În acest sens a făcut parte din Cenaclul Ion Creangă de la Bojdeuca Ion Creangă, Iaşi coordonat de cunoscutul scriitor Constantin Parascan, a coordonat activitatea literară la reviste pentru copii din Iaşi şi Chişinău.

A colaborat cu diverse Fundaţii Culturale şi este colaborator al revistelor literare din ţară şi din străinătate de la debut şi până în prezent, după cum urmează a publicat proză, poezie clasică şi modernă, poezie pentru copii, proză scurtă în: Revista Convorbiri Literare, Revista Florile Dalbe, Chişinău, Republica Moldova, Ziarul Opinia Moldovei, Revista Florile Dalbe, Revista Cronica, Revista Bucovina Literară, Revista Coloana Infinitului, Revista Poezia, Revista Semne, Revista Pagini Literare,Revista Lumina, The Chinese Poetry International Quarterly, Chongqing, China, Messenger for world poets, Quarterly, Chongqing, China etc.

REP: Cum v-ați descoperit pasiunea pentru scris și pentru literatură?

„Temele date la limba română au fost primul contact cu literatura, au reprezentat inițierea mea într-un domeniu care, mai târziu,  avea să se concretizeze în profesie”

Corina GHERMAN: Faptul că am fost născută la țară, a fost un beneficiu. Am avut oportunitatea să pot admira și să mă pot îndrăgosti de adevărata frumusețe a naturii.  Un rol important în descoperirea acestei pasiuni l-au avut profesorii de română. Cred ca fiecare dintre noi a avut ca temă realizarea unei compuneri, ei bine din acele mici compuneri am început să descopăr literatura, am făcut cunoștință cu un univers care mai târziu avea să îmi devină profesie.

Chiar dacă am descoperit de la o vârstă fragedă pasiunea pentru scris, abia la liceu am publicat pentru prima dată. În cadrul acestei perioade prin intermediul profesorilor cât și al revistelor școlare, am intrat în contact cu scriitorii ieșeni, am început să frecventez Cenaclul de la Bojdeuca Ion Creangă condus de scriitorul Constantin Parascan unde am și rămas pentru o perioadă îndelungată de timp.

R: Ce teme abordați, ce vă inspiră?

„Tema este un element de însumare, de unificare a materialului”

C.G: Mă inspiră natura, viața de zi cu zi, copilăria, artă, natură, cultură, mediul înconjurător, acțiunile pe care le facem, fiecare mișcare, fiecare acțiune sunt surse de inspirație. Tema reprezintă o schemă foarte generală spre care conduc situațiile și motivele dintr-o opera sau din mai multe și care primește, în fiecare opera, o culoare și o interpretare particulare. Este un element de însumare, de unificare a materialului.

Trebuie să ai capacitatea de a privi dincolo de apariții, de a căuta frumosul chiar și acolo unde pare totul pierdut și de a transpune pe hârtie sentimentele, viziunile, modul în care percepi viața, moartea, natura sau arta.

R: Care au fost personalitățile care au avut un impact puternic în dezvoltarea carierei dvs.?

„Sufletul celui care creează se contopește cu „sufletul” națiunii din care face parte”

C.G: Au fost numeroase personalități printre care: Julian Baboi, Dumitru Spătaru, Ion Boroda, Vasile Constantinescu, Ion Puha, Casian Maria Spiridon, Marius Chelaru, cât și mulți alți scriitori. Fiecare dintre aceștia se numără printre valorile ce definesc specificul unei societăți și care prin puterea lor creatoare surprind și redau ceea ce este esențial în tradiția și felul de a fi al unui popor.

Fiecare dintre scriitorii cu care am colaborat a avut o influența pozitivă asupra carierei mele reprezentând totodată o demonstrație a ideii că sufletul celui care creează se contopește cu „sufletul” națiunii din care face parte, pe care o pune în valoare și pe care o înalță cu un sens.

R: Care sunt scriitorii internaționali preferați? Ce vă determină să le citiți operele?

C.G: Printre scriitorii ale căror opere le-am citit se numără: David Dyke, Alexandru Macedonski, am recitit literatura rusă, Mihail Bulgakov și mulți alții deoarece literatura este expresia societății și fiecare operă contribuie la cunoașterea mai adâncă a vieții și la descoperirea unor noi perspective asupra societății. Omul are nevoie de imaginație, iar literatura răspunde acestei necesități.

R: Este literatura un punct de plecare în formarea unui tânăr?

„Lectura nu este doar un simplu obiectiv: ea presupune deopotrivă şi un instrument de educaţie şi dezvoltare personală”

C.G: Bineînțeles, lectura în viața adolescentului este primordială deoarece îl formează, îi îmbogățește vocabularul, lărgește orizonturile, îmbogățește cultura generală, educă și disciplinează, evidențiază omul. Avem o literatură vastă în care sunt tratate subiecte pentru fiecare categorie de cititori, este foarte greu să nu găsești o operă în care să nu te regăsești.

Așa cum zicea și Nicolae Manolescu: „A citi înseamnă a învăța”, o afirmație care reflectă realitatea, practica lecturii îmbogăţind substanţial experienţa personală şi revigorând capacităţile de adaptare la cerinţele societăţii în care vieţuim.

Lectura nu este doar un simplu obiectiv, ea presupune deopotrivă şi un instrument de educaţie şi dezvoltare personală, fie în cadrul şcolii sau a vieţii propriu-zise. Avem o serie de scriitori talentați și o gamă largă de teme abordate care nu ar trebui să rămână necunoscute.

LĂSAȚI UN MESAJ