Share

Criza forţei de muncă se impune a fi analizată luând în discuţie depopularea, scăderea efectivului populaţiei stabile (rezidente), datorită unor fenomene demografice cum ar fi scăderea natalităţii şi a fertilităţii, precum şi migraţia externă

Dintre toate fenomenele care ţin de dinamica populaţiei, cu siguranţă, migraţia externă afectează cel mai mult forţa de muncă. În anul 2018, migraţia externă temporară, care se referă la românii plecaţi în străinătate, a fost de 238926 persoane, din care peste 85% aveau vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, care reprezintă tocmai populaţia activă economic.

La începutul anului, populaţia după domiciliu (actele de identitate) a judeţului Iaşi a fost de 949391 persoane

Datele pe care le voi prezenta sunt cele de la 1 ianuarie 2019.Tot la acest moment de referinţă, populaţia stabilă (rezidentă) a judeţului Iaşi era de 792588 de persoane, din care resursele de muncă estimate erau ca efectiv 516100 persoane. Prin resurse de muncă, înţelegem acea categorie de populaţie care dispune de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă utilă în una din activităţile economiei naţionale.

Din efectivul de 516100 de persoane, populaţia ocupată din judeţul Iaşi este de 287300 de persoane. Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele care au o ocupaţie aducătoare de venit, pe care o exercită în mod obişnuit în una din activităţile economiei naţionale, fiind încadrate pe bază de contract sau în mod independent (pe cont propriu) în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură etc. Din populaţia ocupată de 287300 persoane din judeţul Iaşi, salariaţi sunt aproximativ 178500 de persoane.

Citeste si   Un tânăr de 22 de ani, care trebuia să fie în carantină, se plimba cu mașina prin Galați în toiul nopții

Numărul şomerilor la 1 ianuarie 2019 a fost de 9000 persoane 

Dacă adunăm efectivul populaţiei ocupate (287300 persoane) cu efectivul şomerilor (9000 persoane) vom obţine efectivul populaţiei active, de 296300 persoane. Din resursele de muncă de 516100 persoane scădem populaţia activă de 296300 persoane şi rezultă diferenţa de 219800 persoane, care reprezintă populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă (care nu muncesc şi nici nu învaţă).

Rata de ocupare la nivelul judeţului Iaşi, adică raportul exprimat procentual dintre populaţia ocupată şi totalul resurselor de muncă este de 55,66%, în creştere cu faţă de anul 2018, când a fost de 54,5%. Rata şomajului la 1 ianuarie 2019 a fost de 3.03%, în scădere faţă de anul 2018, când a fost de 4,1%.

După cum se poate observa, rata de ocupare în muncă a crescut la nivelul judeţul Iaşi în ultimul an, însă rămâne scăzută dacă ne raportăm la o rată de ocupare de aproape 70% la nivel naţional sau de 75% la nivel european, aşa cum este prevăzută în Strategia Europa 2020.

Totodată, se observă şi scăderea ratei şomajului cu un punct procentual, tendinţă care se va menţine şi în perioada următoare. Şomajul a scăzut cu un punct procentual, iar rata de ocupar a crescut tot cu un punct procentual, pentru judeţul Iaşi. Precizez faptul că, şomajul este un fenomen socio-economic influenţat şi de migraţia externă a forţei de muncă.

Citeste si   Lucian Bode, noi detalii despre cazul Gavriș: ”A fost amendat cu 2.000 de lei și este cercetat disciplinar. Trebuie să lămurim mai multe aspecte”

Concluzia analizei balanţei forţei de muncă este că, din punct de vedere statistic, încă nu avem o criză a forţei de muncă în judeţul Iaşi

Dimpotrivă, rezultă că avem un segment de populaţie care nu învaţă, nici nu munceşte şi care prin anumite măsuri sociale şi economică de stimulare ar trebui adusă în câmpul muncii. Conform Eurostat, 20,9% dintre tinerii români cu vârste între 20 şi 34 de ani nu învaţă, nici nu muncesc. După părerea mea, ca sociolog, priorităţile referitoare la forţa de muncă ar trebui să fie următoarele:

  1. aducerea în câmpul muncii a tinerilor apţi de muncă, care nu muncesc şi nici nu învaţă (NEETs);
  2. dezvoltarea învăţământul dual ca formă de pregătire profesională a tinerilor în acord cu cererea de profesii şi calificări pe piaţa forţei de muncă;
  3. creşterea ocupării cu persoane apte de muncă, dar care nu muncesc. Aici avem două categorii: a) persoanele care nu caută de muncă, dar sunt dispuse să muncească şi b) persoanele care caută de muncă dar nu găsesc sau nu sunt dispuse să înceapă imediat lucrul;
  4. creşterea ocupării prin încadrarea persoanelor cu timp parţial de muncă (2 ore, 4 ore, 6 ore etc.) în timp complet de muncă (sunt mulţi angajaţi cu timp parţial care de fapt muncesc şi 10 ore pe zi…), aici mă refer la categoria „persoanelor subocupate”
  5. prevenirea şi combaterea fenomenului de „muncă suplimentară neremunerată”, care cuprinde persoanele care muncesc peste timpul prevăzut în contractul de muncă, fără a fi plătite;
Citeste si   Marea Britanie devine primul stat european care trece de 100.000 de decese asociate COVID

Promovarea îmbătrânirii active prin prelungirea, la cerere, a activităţii profesionale peste vârsta legală de pensionare şi (re)aducerea în câmpul muncii a persoanelor vârstnice/pensionate care doresc să lucreze

6.  flexibilizarea muncii pentru femei, promovarea unor programe de (re)acomodare a vieţii de familie (munca în gospodărie, creşterea copiilor) cu viaţa profesională;

7. creşterea ocupării prin inserţia socio-profesională a persoanelor cu dizabilităţi care doresc şi pot munci într-un anumit domeniu, crearea de facilităţi pentru aceste persoane, stimularea angajatorilor pentru a încadra în muncă persoanele cu nevoi speciale;

8. creşterea veniturilor salariale, în special în mediul privat, pentru fidelizarea angajaţilor, atragerea de forţă de muncă cu calificare, pentru a descuraja migraţia externă;

9. încurajarea prin politici economice a remigraţiei forţei de muncă prin crearea de locuri de muncă în profesii şi calificări subreprezentate pe piaţa muncii din România, prin oferirea unor pachete salariale atractive, care să fie apropiate faţă de ceea ce se oferă în alte ţări europene.

La fundamentarea acestui material s-au folosit materialele publicate și expertiza  profesională a Dr. Ciprian Iftimoaei, Director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi și Lector asociat la Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială alUniversităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi.


Share
DISTRIBUIȚI
Redactor-Șef al Ziarului Buna Dimineața Iași. Experiență în domeniul administrației publice atât la nivelul instituțiilor publice de pe raza municipiului Iași cât și a UAT-urilor care își desfășoară activitatea la nivel județean! CONTACT: 0771.324.701 email: office.bunadimineataiasi@gmail.com sau office@bunadimineataiasi.ro

LĂSAȚI UN MESAJ