Share

Extinderea epidemiei de coronavirus provoacă tulburări pe piețele financiare, fiind așteptate efecte importante asupra economiei mondiale ca urmare a măsurilor luate pentru a gestiona criza medicală

Astăzi, în cadrul rubricii ”Interviul Săptămânii”, discutăm despre evaluarea impactului COVID-19 asupra mediului economic în județul Iași cu  dr. Ciprian Iftimoaei, director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi.

Extinderea epidemiei de coronavirus provoacă tulburări pe piețele financiare, fiind așteptate efecte importante asupra economiei mondiale ca urmare a măsurilor luate pentru a gestiona criza medicală.

Pentru români efectele unei crize pe plan economic se pot resimți cel mai ușor printr-o depreciere a monedei naționale în raport cu euro, evoluție care se resimte, imediat, în ratele creditelor bancare, în facturi mai mari la telefonie sau utilități, cât și în puterea de cumpărare pentru bunuri precum cele din domeniul imobiliar (apartamente, chirii, etc.) sau autoturisme.

Rep: În acest context, care va fi impactul pe care îl va avea COVID-19 asupra economiei din județul Iași?

C.I: Pentru a evalua impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei naţionale, Institutul Naţional de Statistică a demarat o serie de cercetări statistice operative, ad-hoc, pe baza eşantioanelor pe care le utilizăm la Ancheta de conjunctură, pentru a vedea care este percepţia managerilor de companii, firme, societăţi comerciale cu privire la evoluţia activităţii din sectorul economic în care activează.

Managerii de companii au fost chestionaţi cu privire la percepţia asupra evoluţiei activităţii economice, respectiv dacă vor considera că activitatea se va restrânge cu până la 25%, între 25-50%, peste 50% sau se va închide, dar şi dacă activitatea nu se va restrânge sau chiar ar putea creşte. Din analiza răspunsurilor, unul din cinci manageri a menţionat că până la sfârşitul lunii martie activitatea ar putea scădea cu până la 25%.

”Trei sferturi dintre manageri care au menţionat că activitatea va creşte sunt din sectorul comerţ cu amănuntul”

Referitor la evoluţia activităţii din cursul lunii aprilie 2020, gradul de incertitudine creşte, astfel că 48% dintre respondenţi au menţionat că nu pot estima cum va evolua activitatea economică.

Citeste si   Centrul REGIONAL de Transfuzie Sanguină IAȘI face un apel către CETĂȚENI: ”PLASMA dumneavoastră poate salva VIEȚI”

Ponderea managerilor care au estimat că activitatea nu se va restrânge în cursul lunii aprilie s-a redus la jumătate din valoarea lunii martie. În industrie, circa o treime dintre cei care au menţionat că activitatea se va restrânge luna următoare au apreciat că activitatea ar putea fi redusă între 25% şi 50%.

Cele mai afectate vor fi întreprinderile mici şi mijlocii ai căror manageri au estimat ca principal risc reducerea cu peste 50% sau chiar închiderea activităţii.

Judeţul Iaşi are o economie destul de robustă, oricum este cel mai dezvoltat judeţ din zona Moldovei

Judeţul Iaşi are o economie destul de robustă, oricum este cel mai dezvoltat judeţ din zona Moldovei, cu multe sectoare şi companii digitalizate, cu un sector IT&C puternic şi va fi mai puţin afectat ca alte judeţe din ţară.

Cele mai afectate sectoare de activitate sunt turismul, hotelurile, restaurantele, cateringul (HORECA), transportul de persoane, într-o oarecare măsură va fi afectată şi producţia industrială, și o parte din servicii.

Însă, companiile care au pus accent pe tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC), serviciile de retail şi curierat, comerţul cu bunuri alimentare vor merge bine.

”O mare problemă este cu agricultura, dar nu din cauza pandemiei de COVID-19, ci din cauza secetei prelungite”

Rep: Care este scenariul, în această situație, pe piața forței de muncă având în vedere că județul Iași are în momentul de față oameni în șomaj tehnic?

C.I: Pentru a răspunde la această întrebare, am efectuat o documentare consultând mijloacele de diseminare a datelor pe care le au colegii noştri de la AJOFM şi am găsit următoarele date: până la data de 22 aprilie 2020, s-au primit 2.700 solicitari de acordare a somajului tehnic pentru aproximativ 17.000 salariati. De asemenea, AJOFM Iaşi a efectuat plăţi de 5.100.000 lei, în limita creditelor bugetare alocate, către 1.100 agenti economici respectiv pentru 8.000 salariaţi.

Citeste si   Doi răniți într-un accident produs în județul Alba. S-a solicitat intervenția unui elicopter SMURD

Conform bazei de date INS-TEMPO Online, la sfârşitul lunii februarie 2020, în judeţul Iaşi erau înregistraţi un număr de 8106 şomeri, raţa şomajului, exprimată ca raport între numărul de şomeri înregistraţi şi populaţia activă era de 2,7%, pe o tendinţă de scădere.

Înainte de izbucnirea acestei pandemii de COVID-19, cererea de forţă de muncă era mare, tot mai multe companii erau interesate în recrutarea de forţă de muncă din străinătate. În prezent, ţinând cont şi de remigraţia/ repatrierea unui număr foarte mare de români din străinătate, vom asista la o modificare a parametrilor care descriu piaţa forţei de muncă: ocuparea în muncă, numărul de angajaţi, numărul de şomeri, locurile de muncă vacante, câştigurile salariale.

Rep: Considerați că se vor impune măsuri stricte de reduceri fiscale având în vedere această perioadă?

”Măsurile de relaxare fiscală pot afecta bugetul, se pot produce dezechilibre”

C.I: Din teorie cunoaştem că reducerea poverii fiscale poate impulsiona anumite sectoare de activitate din economia naţională, anumite companii. Pe de altă parte, măsurile de relaxare fiscală pot afecta bugetul, se pot produce dezechilibre.

Pe finalul anului 2019, România a înregistrat un deficit bugetar cam mare pentru o ţară membră UE, adică a depăşit cu mult ţinta de 3% din PIB. Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2019 s-a încheiat cu un deficit de peste 4,6% din PIB, cel mai mare deficit înregistrat în ultimii ani, potrivit oficialilor de la Ministerul de Finanţe.

În valoare nominală, deficitul bugetar a fost de 48,3 miliarde de lei din PIB, îregistrându-se o creştere cu 0,2% faţă de ţinta stabilită înainte de ultima rectificare bugetară din 2019. Ideea este că, în anul 2019 comparativ cu anul 2018, deficitul bugetar s-a adâncit cu 2,8%.

Citeste si   Roşii cu brânză, o combinaţie periculoasă pentru sănătate. Avertismentul nutriționiștilor

Rep: Cât de mult se vor resimți în piață aceste efecte și măsuri luate în contextul situației actuale?

C.I: Institutul Naţional de Statistică, prin direcţiile teritoriale de statistică, culege date privind activitatea economică în conformitate cu Programul Statistic Naţional Anual (PSNA) – document aprobat prin hotărâre de guvern. În măsura în care datele statistice sunt culese, analizate, validate de specialiştii noştri le vom disemina către consumatorii/ beneficiarii de informaţie statistică, tuturor celor interesaţi.

”Criza sanitară în care ne aflăm vine la pachet şi cu o criză socioeconomică”

Impactul, dimensiunile cât și sectoarele afectate le vom putea analiza din punct de vedere statistic în funcţie de disponibilitatea datelor, în perioada următoare.

Este o foame mare de date statistice! În această perioadă dificilă, colegii mei statisticieni din teritoriu şi de la nivel central depun eforturi mari pentru a culege, prelucra, analiza, valida şi disemina date statistice de calitate.

Rep: Care este mesajul dumneavoastră pentru cei care vor urmări acest material?

” Per ansamblu, cred că vom deveni mai economi, mai atenţi unii cu alţii, vom valorifica mai bine resursele tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor”

C.I: Suntem într-o situaţie excepţională, de urgenţă, cam ca atunci când s-a prăbuşit comunismul în Europa Centrală şi de Est, când România a trecut de la comunism la democraţie, de la economia centralizată şi planificată de stat la economia de piaţă. Unele ţări ex-comuniste au reuşit mai bine, altele mai puţin bine.

Per ansamblu, cred că vom deveni mai economi, mai atenţi unii cu alţii, vom valorifica mai bine resursele tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor. Nu vom fi cum am fost, ci vom fi altfel, sper că mai buni. Poporul aceasta a trecut prin nenorociri mari şi a supravieţuit. Trebuie să avem răbdare, să fim cumpătaţi şi să avem încredere. După furtună, vine şi vreme bună!”.

 


Share
DISTRIBUIȚI
Redactor-Șef al Ziarului Buna Dimineața Iași. Experiență în domeniul administrației publice atât la nivelul instituțiilor publice de pe raza municipiului Iași cât și a UAT-urilor care își desfășoară activitatea la nivel județean! CONTACT: 0771.324.701 email: office.bunadimineataiasi@gmail.com sau office@bunadimineataiasi.ro

LĂSAȚI UN MESAJ