Share

Efectele Legii Nr.136 din 18 iulie 2020 nu sunt dintre cele mai fericite

Legea nr. 136 din 18 iulie 2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic Publicată în  ”Monitorul Oficial” nr. 634 din 18 iulie 2020, emisă de Parlamentul României conține 21 de articole.

O lege bună, numai în teorie

Legea definește explicitmăsuri necesare în domeniul sănătății publice cu caracter temporar, în situații de risc epidemiologic și biologic, pentru prevenirea introducerii și limitarea răspândirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul României.”

Articolul 3 definește principalii termeni la care se referă legea, precum carantina persoanelor, carantina zonală, izolarea, riscul iminent, contaminarea, infectarea, măsurile de sănătate publică, epidemie, boală transmisibilă, persoană infectată, organe de control etc.

Legea carantinării are unele efecte economice legate de finanțarea costurilor carantinării, folosirea spațiilor Ministerului Tineretului și Sportului din fondurile bugetului de stat, iar la nevoie, Ministerul de Finanțe va suplimenta bugetul Ministerului Tineretului și Sportului.

Este prevăzut faptul că persoanele care nu respectă carantina la domiciliu, sau carantina instituționalizată, (carantina instituționalizată se introduce pentru cei care nu au un domiciliu stabil) vor suporta costurile carantinării.

Legea nu este suficient corelată cu alte acte normative, lăsând carantinatul în voia sorții

Articolul 5, alin. (6) prevede faptul că ” prin derogare de la prevederile art. 297 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, bunurile aflate în domeniul public al statului și administrarea Ministerului Tineretului și Sportului prin direcțiile județene pentru sport și tineret pot fi utilizate pentru carantinarea persoanelor în condițiile prevăzute de prezenta lege. Cheltuielile efectuate pentru carantinare se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Tineretului și Sportului. Ministerul Finanțelor Publice va suplimenta în mod corespunzător bugetul Ministerului Tineretului și Sportului cu sumele aferente cheltuielilor efectuate cu carantinarea persoanelor.”

Citeste si   Incidența COVID-19 a ajuns la 5,64 la MIA de locuitori în municipiul IAȘI

Articolul 14 definește faptul căautoritățile publice centrale sau locale au obligația de a asigura pentru persoanele aflate în carantină sau în izolare la domiciliu sau în locația declarată de acestea necesarul de hrană ori, după caz, și tratament, în funcție de vârsta și starea de sănătate a persoanei, precum și livrarea acestora dacă persoanele se află în imposibilitatea de a-și asigura procurarea hranei ori, după caz, a tratamentului. Prin hotărâre a Guvernului se vor stabili limitele maximale pentru aceste cheltuieli, care vor fi suportate din bugetul Ministerului Sănătății, prin unitățile administrativ-teritoriale”.

Articolul 16 reglementează faptul că ” orice persoană care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ individual emis potrivit art. 8 alin. (3) – izolarea persoanelor se instituie cu acordul persoanelor supuse examinării, iar în lipsa acestuia, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară, într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locație alternativă atașată unității sanitare  poate introduce acțiune la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are reședința ori la judecătoria în a cărei circumscripție este situat spațiul sau unitatea sanitară în care este izolată, solicitând anularea actului. Cererile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.”

Citeste si   ARTĂ murală la Serviciul de AMBULANȚĂ Județean IAȘI

Deficitul de personal medical existent în condiții normale nu are o rezolvare concretă în prezenta lege

Totodată, un alt articol, articolul 19 prevede că ” în situația existenței unui deficit de personal medical constatat de către direcția de sănătate publică sau de inspectoratul județean pentru situații de urgență sau al municipiului București, pe durata instituirii măsurii în domeniul sănătății publice, în situații de risc epidemiologic și biologic, personalul medical, paramedical și auxiliar specializat din sistemul public poate fi detașat cu acordul persoanei detașate, iar în lipsa acestuia, în condițiile prezentei legi, pe o durată de cel mult 30 de zile, prin ordin al ministrului sănătății ai șefului Departamentului pentru Situații de Urgență sau al persoanei desemnate de acesta sau, după caz, al conducătorului instituției angajatoare(…)

Pe durata detașării dispuse conform alin. (1) se asigură persoanei detașate, suplimentar față de salariul plătit de unitatea angajatoare, plata indemnizației de detașare în cuantum de 50% din salariul de încadrare, diurna zilnică de 2% din salariul de încadrare, cazarea și transportul în localitatea unde se dispune detașarea. Drepturile plătite persoanei detașate se suportă din bugetul Ministerului Sănătății, transportul se asigură de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență, iar cazarea de către instituția care beneficiază de serviciile persoanei detașate sau, după caz, de către unitatea administrativ-teritorială.”

Așadar, legea prevede cheltuieli salariale și de cazare suplimentare pentru medicii detașați. Cum deficitul de personal medica este și așa foarte mare, legiuitorul nu a identificat modul în care va suplimenta acest personal, în absența concursului pentru posturi medicale, concurs public (anumite angajări în sectorul public se pot face fără concurs numai în condițiile stării de urgență, nu și în condițiile stării de alertă).

Citeste si   La USAMV IAȘI sunt studiate plantele ORNAMENTALE ce ar putea fi folosite în INFRASTRUCTURA urbană VERDE

Neajunsuri mari, implicare ”0” din partea legiuitorului

Fără îndoială că legea carantinării are multe neajunsuri. În zonele, regiunile unde se introduce carantinarea zonală, respectiv regională, agenții economici vor avea de suferit din cauza suspendării activității. La fel, oamenii care nu pot merge la muncă, vor avea probleme cu plata utilităților, impozitelor, chiriei, fiindcă mulți nu dețin contract de închiriere, iar chiriașii nu sunt protejați în fața abuzului proprietarilor, proprietarii având dreptul de proprietate restrâns doar în cazul stării de urgență. Copiii vor avea afectată pregătirea școlară, cei care ar trebui să susțină examene vitale pentru viitorul lor, vor fi victime nevinovate ale ”scăpărilor” legislative.

Agenții economici prestatori de servicii (livrări de bunuri, transport persoane etc) care operează în zonele carantinate vor avea grav afectate activitățile, ceea ce le va introduce sub spectrul insolvenței și chiar al falimentului.

Legea Nr.136 din 18 iulie 2020 nu este suficient corelată cu celelalte acte normative și nu a fost redactată după o analiză obiectivă și imparțială a întregului spectru legislativ românesc. Există numeroase legi care vor opera în cadru normal, iar cei ce fac obiectul legii carantinării și care vor fi obiectul sancțiunii legilor care acționează în regim normal vor trebui, după ce vor rămâne fără serviciu, locuințe, pur și simplu aruncați în stradă, să se adreseze instanțelor de judecată și așa suprasolicitate, iar fără bani și avocați cât de cât buni, șanselesă-și afle dreptatea sunt minime.


Share

LĂSAȚI UN MESAJ