Share

Ziua universală a drepturilor copilului a fost stabilită în 1954 şi este sărbătorită, în fiecare an, la 20 noiembrie, pentru a marca adoptarea Convenției cu privire la Drepturile Copilului

Cu acest prilej, Organizaţia „Salvaţi Copiii” în colaborare cu Avocatul Poporului a lansat Raportul privind Respectarea Drepturilor Copilului în România” – 2019.

Printre problemele cele mai grave referitoare la situaţia copiilor din ţara noastră este şi sărăcia copiilor. Pe marginea acestei teme, am discutat cu sociologul Ciprian Iftimoaei, director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi.

Copiii, sau segmentul de populaţie cu vârste cuprinse între 0 şi 17 ani, sunt cei mai afectaţi de sărăcie în România, potrivit datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică

Rata sărăciei relative la nivel naţional, în anul 2018, a fost de 23,5%, iar rata sărăciei relative la copii a fost de 32%. În anul 2009, România a înregistrat cea mai scăzută rată a sărăciei la copii, de 31,9%, iar în anul 2014, s-a înregistrat 39,3%, cel mai mare procent după aderarea ţării la UE.

Pentru măsurarea sărăciei relative, Institutul Naţional de Statistică utilizează un set complex de indicatori statistici care descriu dimensiunea, incidenţa, profilul şi gravitatea fenomenului sărăciei din fiecare ţară, asigurând comparabilitatea la nivel internaţional.

Citeste si   Ședință la Palatul Cotroceni, pe tema deschiderii noului an școlar

Indicatorul principal îl constituie venitul bănesc disponibil al unei persoane, într-un anumit moment. Prin intermediul acestei metode se determină persoanele ale căror resurse sunt mai mici decât ale restului populaţiei, prin raportare la un prag al sărăciei care se stabileşte la nivelul de 60% din valoarea medianei veniturilor disponibile pe adult-echivalent. De exemplu, în anul 2018, pentru România, pragul sărăciei relative, adică venitul bănesc pe adult-echivalent în raport cu care o persoană (cu un venit inferior pragului) poate fi considerată săracă a fost de 9002 lei.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială la copii, în anul 2018, a fost de 38%

Gospodăriile formate dintr-un părinte singur cu un copil în întreţinere sunt afectate de sărăcie în proporţie de 41,6%. De asemenea, gospodăriile formate din doi adulţi şi trei sau mai mulţi copii suferă din cauza sărăcie în proporţie de 53,4%.

Copiii din mediul rural, care provin din familii cu intensitate scăzută a muncii, afectate de deprivare materială relativă sau severă, suferă de pe urma privaţiunilor materiale.

Consecinţele sărăciei copiilor sunt extrem de grave: subnutriţie, sănătate precară, abandon şcolar, muncă forţată, discriminare, marginalizare, excludere socială. În ultimul deceniu, 430000 de copii au plecat din ţară, din care 91% sunt emigranţi temporari, adică au plecat pentru o perioadă mai mare de 12 luni. Să reţinem faptul că, dacă statul nu ar interveni prin măsuri de protecţie şi asistenţă socială, rata sărăciei relative ar creşte la 28%.”, apreciază sociologul Ciprian Iftimoaei.

Citeste si   Focar COVID la Spitalul de Psihiatrie Schitu Greci: 14 pacienți și un angajat, infectați

Persoanele vârstnice sunt mai puţin afectate de sărăcie decât celelalte segmente de vârstă (copiii, tinerii şi adulţii). Dacă pentru segmentul de vârstă 0-17 ani rata sărăciei relative era de 32,2% în anul 2017, la segmentul cu vârste între 18 şi 64 de ani rata sărăciei relative era de 21,9%, iar la segmentul de 65 de ani şi peste, rata sărăciei relative era de 20%. Sărăcia afectează 15% din angajaţii români. În România, un loc de muncă nu garantează ieşirea din starea de sărăcie, adică un minim decent deviaţă pentru cel care munceşte şi familia sa. Rata sărăciei relative în regiunea Nord-Est a fost de 35,6%, în anul 2018.

Ciprian Iftimoaei: ”În judeţul Iaşi, rata şomajului a fost în luna august 2019 de 3%, fiind pe un trend descrescător în ultimii ani”

Ancheta statistică privind calitatea vieţii desfăşurată de INS ne oferă date care descriu sărăcia la nivel naţional şi în profil regional. Eşantionul utilizat este reprezentativ la nivel naţional şi regional, dar nu şi pe judeţ. Însă, corelând datele privind sărăcia relativă pe regiuni de dezvoltare cu alte date statistice cum ar fi produsul intern brut pe cap de locuitor, cu nivelul mediul al cîştigului salarial lunar pe judeţ, puterea de cumpărare, rata şomajului etc., putem să ne dăm seama care sunt judeţele dezvoltate dntr-o regiune. Salariul mediu net în judeţul Iaşi a fost de 3026 de lei, în luna august 2019.

Indicele câştigului salarial real pentru luna august 2019 faţă de luna august 2018, calculat ca raport între indicele câştigului salarial net şi indicele preţurilor de consum, în judeţul Iaşi a fost de 111,2%, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a salariului a crescut cu 11,2%.

În judeţul Iaşi, rata şomajului a fost în luna august 2019 de 3%, fiind pe un trend descrescător în ultimii ani. În anul 2019 PIB/locuitor, este prognozat pentru judeţul Iaşi la 8559 Euro/locuitor. Judeţul Iaşi este cel mai dezvoltat economic dintre judeţele  regiunii Nord-Est”, a precizat Ciprian Iftimoaei, directorul adjunct al Direcţiei Judeţene de Statistică Iaşi.

Citeste si   Nou caz de Covid-19 la IPJ Prahova

La fundamentarea acestui material s-au folosit materialele publicate și expertiza  profesională a Dr. Ciprian Iftimoaei, Director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi și Lector asociat la Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială alUniversităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi.


Share
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ