Share

Gastrita este una dintre cele mai frecvente afecţiuni digestive pentru care pacientul se prezintă la medic

Semnifică inflamaţia mucoasei stomacului şi poate avea multiple cauze: infecţioase, medicamentoase, inflamatorii, autoimune, toxice, de stres.

Gastritele pot fi clasificate în gastrite acute, cu debut brusc, şi cronice, cu evoluţie de lungă durată. O noţiune similară gastritei o reprezintă şi gastropatia, ce semnifică o afectare a celulelor mucoasei în urma contactului cu agenţi chimici iritativi (antiinflamatoare, suc biliar, alcool etc.); diferenţa acestor entităţi se face pe baza anamnezei şi a examenului histopatologic din biopsia prelevată din stomac.

Majoritatea formelor de gastrită sau gastropatie sunt uşoare şi se tratează prin schimbarea stilului de viaţă şi a alimentaţiei, precum şi prin medicamente ce scad aciditatea sucului gastric.

Citeste si   1.509 cazuri noi de PERSOANE infectate cu SARS – CoV – 2 pe teritoriul ROMÂNIEI

Sucul gastric acid are două funcţii principale: în digestie şi în eliminarea germenilor pe care îi ingerăm. Mucoasa stomacului este căptuşită cu un strat de mucus, cu rol de protecţie împotriva acidului gastric. Când echilibrul dintre mucusul protectiv şi acidul gastric este perturbat, apare inflamaţia primului ţesut gastric expus, mucoasa.

Cauzele gastritei

  • Infecţioase: cea mai frecventă cauză de gastrită cronică este infecţia cu Helicobacter pylori (circa 50% din populaţie), o bacterie cu rezistenţă în mediul acid, ce se transmite pe cale orală şi se poate complica cu ulcer şi cancer gastric; la pacienţii imunodeprimaţi (HIV, neoplazii, diabetici etc.) pot apărea gastrite determinate şi de virusuri precum Citomegalovirus, Herpes simplex, de fungi precum Candida, de paraziţi precum Stongiloides Stercotralis etc.
  • Medicamentele antiinflamatoare: consumul frecvent de antiinflamatoare non-steroidiene (ibuprofen, diclofenac, naproxen etc.) sau aspirina, poate leza mucoasa stomacului şi produce gastropatie sau ulcer.
  • Refluxul biliar: bila în exces la nivelul stomacului poate irita mucoasa.
  • Consumul excesiv de alcool concentrat: are efect iritativ şi eroziv asupra mucoasei; este o cauză frecventă a gastritei acute.
  • Stresul: în urma intervenţiilor chirurgicale majore, a arsurilor sau infecţiilor severe, poate apărea aşa-numita “gastrită de stres” ce se produce prin scăderea fluxului de sânge de la nivelul stomacului, rezultând inflamaţia acută a mucoasei gastrice.
  • Autoimune: gastrită autoimună – în care se formează autoanticorpi împotriva celulelor mucoasei gastrice; se asociază cu anemie prin deficit de vitamina B12 şi posibil cu alte boli autoimune (tiroidita Hashimoto, diabet de tip I)
  • Inflamatorii: gastrită eozinofilică – determinată de acumularea de celule eozinofilice în mucoasa gastrică; bola Crohn – boală inflamatorie intestinală în care pe lângă afectarea predominant intestinală şi colonică, poate exista şi afectare gastrică.
Citeste si   DESCINDERI ale Corpului de Control al M.T. la Compania Națională de DRUMURI! Urmează DRDP IAȘI!?

Tratamentul gastritelor depinde de cauza declanşatoare

Antibioterapie împotriva infecţiei cu Helicobacter pylori, medicamente care inhibă producerea de acid în stomac, antiacidele, neutralizează temporar aciditatea gastrică şi ameliorează rapid simptomele, evitarea consumului de alcool concentrat, evitarea consumului de antiinflamatoare sau asocierea cu medicamente ce inhibă aciditatea.

Modificările benefice ale stilului de viaţă şi ale alimentaţiei recomandate în gastrite, constau în: mese mici şi dese, evitarea condimentelor picante, a prăjelilor şi grăsimilor, evitarea alcoolului, a băuturilor carbogazoase, a dulciurilor concentrate şi a alimentelor acide.

Citeste si   Noi INTERVENȚII pentru deszăpezirea municipiului IAȘI

Share
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ