2020 este an electoral în România. Întâmplător sau nu, ne aflăm la 30 de ani de la alegerile libere din 1990. Acum trei decenii, ieșenii erau în marea lor majoritate, muncitori în industrie și lucrători în agricultură. Care este situaţia de astăzi? Ce pondere mai are industria în economia Iașiului și ce așteptări au pensionarii din industrie și actualii întreprinzători și lucrători în domeniu?

În anul de grație 1990, imediat după triumful Revoluției din 1989, Iașul era un județ cu o pondere semnificativă în industrie. În Iași, existau fabrici pe a căror poartă intrau și 12.000 muncitori, precum Nicolina (material rulant), Fortus (utilaj greu) Tepro (țevi).  Fiind al doilea județ ca populație după București, Iașul s-a situat în prima linie a producției industriale în anii în care conducerea României socialiste, a decis să achite datoria externă, fiindcă produsele industriale, mergeau în marea lor majoritate la export.

Datele statistice arătau că în Iași existau 22 ramuri industriale, dintre care, numai 4 dețineau 75 % din producție

Ca să ne facem o idee despre ponderea agriculturii ca domeniu ocupațional în Iași, astăzi, din 175.000 pensionari, circa 125.000 sunt pensionari din producție, comerț, educație, sănătate, servicii etc.

Citeste si   MApN: 100.000 de măști de protecție, aduse cu o aeronavă militară din Turcia

Datele statistice arătau, în 2007, anul integrării europene, că în Iași existau 22 ramuri industriale, dintre care, numai 4 dețineau 75 % din producție. Prima poziție a fost deținută de producția alimentelor și băuturilor, urmată de confecții textile, blănuri, pielărie, de industria metalurgică și industria chimică.

În topul angajatorilor, figurează universitățile, spitalele din Iași, serviciile de poștă, firmele de distribuție gaze naturale, energie electrică, hypermarketurile, alte centre comerciale etc. În plus, sectorul imobiliarelor se află în top, terenul fostei Uzine Nicolina fiind recent cumpărat de un investitor, care speră să îl introducă în circuitul imobiliar.

Trendul este crescător, după criza din 2009-2010

De exemplu, în 2014, în raport cu anul 2010, creșterea cifrei de afaceri în industrie și construcții, a fost cu 33%, în timp ce sectorul serviciilor, a scăzut cu 11%.

Turismul aduce o pondere mică din economia Iașului, a cărui zonă metropolitană, asigură 85 % din forța de muncă angrenată în servicii, industrie etc.

Citeste si   Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, declarațiile momentului la Palatul Victoria

Se poate observa că situația s-a schimbat radical după integrarea europeană, în raport cu perioada de tranziție, în sensul că, industria alimentelor și băuturilor, a pierdut întâietatea pe care o avusese înainte de 2007.

Așadar, industria grea din Iași, în trecut, domeniu de top, a făcut eforturi pentru a se relansa, unele privatizări având succes, altele eșuând.

Cu mare dificultate, regăsim în topul angajatorilor din Iași, firme private, instituțiile de stat, fiind pe locuri fruntașe

Cauzele pentru care investitorii ocolesc Iașul (deși Iașul este cel mai dezvoltat județ din Regiunea Nord-Est Moldova), sunt lipsa infrastructurii, lipsa unor reglementări legislative clare, insuficienta cooperare cu autoritățile publice.

Industria ieșeană este afectată și ea de exodul forței de muncă active în Diaspora, unde pe același post, un muncitor este plătit mult mai bine decât în țară. Totuși, mulți români din Diaspora au decis să revină, unii angajatori din străinătate explorează posibilitatea de a reloca o parte dintre capacitățile de producție din statele puternice ale UE (Italia, mai ales), în regiuni mai slab industrializate, cum este cea a Iașului, deoarece statele europene acordă facilități investitorilor lor, care continuă producția în alte state comunitare, la costuri mult mai mici decât cele din țara de origine.

Citeste si   Crește infracționalitatea? Bogdan Despescu: ”În țară au venit și cetățeni cu preocupări altele decât cele legale”

Investitorii și muncitorii din industrie, speră ca politicienii să își respecte promisiunile făcute

Totodată, firmele de construcții și cele industriale, sunt tentate să aducă muncitori din afara Uniunii Europene, pentru a acoperi deficitul existent în Iași. De altfel, tot mai multe companii sunt interesate să sprijine învățământul profesional dual, oferind facilități (burse, angajare), tinerilor care aleg școlile profesionale, pentru a putea învăța o meserie.

La fel ca în cazul agriculturii, investitorii și muncitorii din industrie, speră ca politicienii să își respecte promisiunile făcute: Autostrada Unirii, pachetele legislative performante, care să reglementeze activitatea industrială, sprijinirea cercetării, inovării, învățământului tehnic, servicii publice performante, funcționari publici integri și competenți, reprezintă cele mai arzătoare dorințe ale mediului de afaceri ieșean.