Share

Astăzi, în cadrul ”Interviul Săptămânii” o avem alături de noi pe Georgiana PĂUN, avocat în cadrul Baroului Iaşi.

Georgiana PĂUN  a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. În prezent, este avocat în cadrul Baroul Iaşi și oferă asistență și reprezentare juridică în domenii de drept civil şi drept penal, asistare şi reprezentare în faţa organelor de urmărire penală şi în faţa instanţei de judecată.

Rep: Starea de Urgență a însemnat o restrângere a activității Instanțelor la cazuri de urgență în materie civilă. Cum a fost afectată activitatea avocaților pledanți? 

Georgiana PĂUN: Pe durata stării de urgență activitatea instanțelor de judecată a fost substanțial restrânsă, judecându-se doar anumite cauze. Inițial, până la apariția efectivă a decretului prezidențial, prin care s-a instituit starea de urgență, Consiliul Superior al Magistraturii, și unele instanțe de judecată au luat decizii diferințe, aproape fiecare instanța de judecată, sau președinte de complet de judecată, decizând în mod unilateral ce cauze se vor judecă și ce cauze nu, raportat la urgență de soluționare a cauzelor.

Însă și după apariția decretului prezidențial, au existat neconcordanțe, sau mai bine spus, cauze care la anumite instanțe de judecată se continuă cercetarea judecătorească, și aceleași cauze, având că și obiect de judecată identic, sau aproape identic, nu s-a continuat cercetarea judecătorească.

”A fost o situație de incertitudine, în care activitatea avocaților a fost amplu afectată”

Strict, în cauzele de judecată aferente materiei civile, s-au judecat, ordonanțele prezidențiale, ordinele de protecție, suspendarea executări silite, cu privire la litigii în care judecată se face cu citarea părților, iar fără citarea părților, în mare parte au predominat, încuviințările de executare silită.

Însă, au existat situații în care, cauze care se judecau cu celeritate și urgență, așa cum prevede legislația în vigoare, cum ar fi evacuarea unei persoane care ocupă în mod nelegal un imobil, conf. unei procedurii speciale, art. 1033 și urm.

”Noul cod de procedura civilă, în perioada de stare de urgență nu s-au judecat, suspendându-se de drept, pe toată perioada de urgență”

Într-o altă cauza, însă de acesta dată, în materie penală, care potrivit decretului prezidențial și dispozițiilor CSM-ului, trebuia să continue activitatea judecătorească, în care inculpatul se află, și încă se află sub imperiul unei măsuri restrictivă de libertate, respectiv a arestului preventiv, nu s-au putut administra probatoriile încuviințate de către instanța de judecată, invocându-se această stare de urgență, deși, era o cauza în care se preciza clar că se va judecă, pe întreagă perioada acestei stări de urgență. Însă nu putem generaliza, iar incertitudinea luării unor măsuri de către instanțele de judecată a fost pusă și pe seama unei situație cu care acestea nu s-au mai confruntat.

Activitatea profesională a avocaților a fost foarte mult restrânsă, în perioada stării de urgență, cu limitări din partea instanțelor de judecată, în a sintetiza luările de cuvânt și cadrul concluziile finale, chiar la câteva minute.

Deși, legislația permite limitarea intervalului de timp alocat avocatului, potrivit dispoziţiilor art. 216 alin. (4) din NCPC, consider că, o apărare efectivă a clientului, prin impunerea unei astfel de condiționări temporale, a interiorii concluziilor sau a intervențiilor, a numărului de întrebări adresate martorilor, interogatoriilor, respectiv sintetizarea unui dosar, care adesea are mai multe volume, nu este una eficientă. Totuși, avocatul are posibilitatea de a depune și formulă și concluzii scrise, în toate cauzele, însă această limitare a avocatului în expunerea apărării clientului sau, este o restrângere considerabilă în activitatea profesională a unui avocat pledant.

Rep: În prezent, s-au reluat toate procesele care au primit termenele după starea de urgență. S-a aglomerat activitatea instanțelor și avocaților?

Activitatea avocaților nu s-a aglomerat proporțional cu activitatea instanțelor de judecată”

G.P: În prezent, o parte din dosarele care au fost suspendate de drept pe întreagă perioada a stării de urgență, au primit termene de judecată, în vederea continuării cercetării judecătorești, însă există și situații în care, de la momentul încetării stării de urgență, trebuiau să fie fixate termenele de judecată și/sau înaintate dosarele către instanțele ierarhic superioare, în cazul în care s-au formulat, între timp cai de atac împotriva acestora, nu sunt încă fixate termenele de judecată, din mai multe considerente administrative.

Citeste si   VIDEO l 1 DECEMBRIE 2020 la IAȘI! Fără PARADĂ militară și PUBLIC la ceremonia de Ziua NAȚIONALĂ

La acest moment, nu am sesizat o aglomerare a instanțelor de judecată, se respectă procedurile prestabilite pentru a asigura un mediu propice desfășurării activității instanțelor, a avocaților și a celorlalți participanți la procese, se respectă orele fixate pentru a fi strigăte cauzele, însă, consider că, va urmă o aglomerare a instanțelor, pentru că momentan, termene prestabilite imediat după încetarea stării de urgență, au fost preschimbate inițial, de către instanțele de judecată, pentru că începând cu luna iunie și iulie, o să fie o activitate mai intensă, a instanțelor de judecată și a avocaților, deoarece după cum bine știți, vacanță judecătorească în acest an, nu va mai fi în perioada lunilor iulie-august, ci va fi doar în luna august.

De menționat că, activitatea avocaților nu s-a aglomerat proporțional cu activitatea instanțelor de judecată, ci s-a reluat treptat, clienții începând să se gândească și la soluționarea diferitelor probleme juridice proprii, în a-și solicită drepturile și a solicită consiliere juridică de specialitate.

Activitatea profesională a avocaților nu s-a aglomerat, deoarece noi am fost obligați, să asigurăm continuitatea exercitării activităților de asistență și reprezentare juridică, sub sancțiunea excluderii din profesie, iar activitatea profesională a avocatului a continuat, nu la aceeași intensitate și capacitate, chiar dacă activitatea instanțelor a fost drastic restrânsă.

Vă mărturisesc faptul că, la acest moment, modalitatea în care se  judecă cauzele, după reluarea activității instanțelor de judecată, era una eficientă și pe perioada stării de urgență, respectiv, se putea suplimenta lista cauzelor, ce se puteau judecă, sau se puteau judecă cauze, cu fixare unor ore de strigare a acestora etc., pentru a nu ajunge în situația de a aglomera instanțele de judecată, și pentru a se respectă drepturile și garanțiile procesuale ale părților, respectiv judecarea unei cauze într-un termen rezonabil, optim și previzibil.

Rep: În această perioada, e normal să apară litigii de muncă, schimbări de statut al firmelor, cereri de intrare în insolvență. Cum apreciați?

G.P: În perioada ce va urmă, este foarte posibil că numărul de cauze având că obiect conflicte de muncă, în materia dreptului muncii și a securității sociale,  să crească, având în vedere că numărul contractelor de muncă suspendate la dat de 28 mai 2020 era de 595.672, iar numărul contractelor de muncă încetate era de 429.585, potrivit datelor furnizate de către Ministerului Muncii.

Apariția unor astfel de litigii de muncă, se datorează situației actuale, iar dacă angajatorii nu au respectat întreagă procedura de prealabilă concedierii, respectiv după caz, cercetarea disciplinara, acordarea unui termen de preaviz și sau alte aspecte esențiale, obligatorii, a fi menționate pe decizia de concediere, salariatul are dreptul de a contesta decizia și chiar de a solicită reintegrarea să pe post. De asemenea, trebuie să se adrese unui avocat specializat în astfel de cauze, prealabil demarării unor proceduri judiciare, pentru a nu riscă să suporte cheltuielile de judecată, în  eventualitatea unei respingere a cererii/contestației salariatului.

În ceea ce privește cererile de modificări de statul al entităților juridice, consider că, acestea vor crește că urmare a modificărilor activităților economice și/sau administrative ale acestora. După o astfel de perioada, amplificată de incertitudinea deciziilor luate în mediul de afaceri, luate la nivelul de administrației naționale, este normal că entitățile juridice să se reorganizeze, să fuzioneze, să-și restrângă sau să își sisteze activitatea temporar sau definitiv.

Rep: Faptul că ieșenii au stat în casă două luni, a dus la creșterea violenței domestice? A crescut numărul de divorțuri?

G.P:  Din păcate, în această perioada, numărul de sesizări de intervenție a organelor de poliție, pentru aplanarea unor conflicte domestice, numărul de ordine de protecție provizorii emise de către aceștia, potrivit cărora pe o perioada de 5 zile, agresorul poate fi evacuat din domiciliul familiei, cu interzicerea oricărui contact cu victimele, a crescut.

În această perioada de valabilitate a unui ordin de protecție provizoriu, dosarul fiind analizat de către procurorul de caz, se poate solicită confirmarea acestui ordin provizoriu, concomitent cu solicitarea unui ordin de protecție pentru o perioada cuprinsă între, 2 luni până la 6 luni. Dacă acest demers nu se efectuează de către organele abilitate și victimele agresiunilor fizice, verbale, psihice etc. pot solicită emiterea unui ordin de protecție de către un judecător, ordin care de regulă se dispune în termen de maxim 72 de ore de la sesizarea instanțelor de judecată abilitate, sau pot formulă plângerii penale pentru infracțiunile a căror victime au fost.

Citeste si   VIDEO l 1 DECEMBRIE 2020 la IAȘI! Fără PARADĂ militară și PUBLIC la ceremonia de Ziua NAȚIONALĂ

”Rata proceselor de divorț a crescut”

Cu privire la rata proceselor de divorț, pot aprecia că acestea au crescut, și pe fondul violențelor din mediul conjugal, însă nu numai, aceste motive au stat la baza demarării procedurii de desfacere a căsătoriei. De asemenea, după încetarea stării de urgență, clienții au reînceput să apeleze la  serviciile juridice ale unui avocat, pentru informare și pentru demararea procedurilor ce se impun.

Consider că, un alt motiv pentru care activitatea profesională a avocaților a avut de suferit a fost și incertitudinea unor venituri viitoare și au preferat, acolo unde s-a putut, a amână demararea unor astfel de proceduri, după încetarea stării de urgență, însă și în perioada de stare de urgență s-au înregistrat cauze noi, având că și obiect desfacerea căsătoriei și cu privire la lămurirea situației juridice a minorului.

Rep: A crescut numărul infracțiunilor economice?

G.P: În perioada stării de urgență, am observat că au existat un comportament deviant generator de criminalitate, un comportament infracțional specific acestei perioade și cu modificări la nivelul limitelor de pedeapsa, pentru anumite categorii de infracțiuni, ce se vor aplică pentru viitor și în niciun caz pentru trecut. Pe alocuri, aria infracționalității a crescut, în ceea ce privește infracțiunile economice, sau cele de violență domestică, și nu numai, iar în alte acestea au avut o rată mai redusă, față de anul anterior.

Aria infracțiunilor economice prevăzută atât în Codul penal al României cât și în legile speciale este una extinsă. Aici discutăm despre infracțiuni precum cele de: evaziune, fraudă informatică, abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor, bancrută simplă și frauduloasă, gestiunea frauduloasă, înșelăciunea, delapidare, abuzul în serviciu,  neglijență în serviciu falsul material în înscrisuri oficiale, intelectual, în înscrisuri sub semnătură privată, uzul de fals, falsul în declarații, privind identitatea.

”Ilegalități economico-financiare, care au fost comise în această perioada a stării de urgență, au cunoscut o rată majorată”

Acestea din urmă, cunoscând o rată mai crescută pe perioada stării de urgență, motiv pentru care legiuitorul a înțeles să și majoreze limitele de pedeapsa. Însă în același context, infracțiunile economice, de fraudă informatică sau ori alte ilegalități economico-financiare, care au fost comise în această perioada a stării de urgență, au cunoscut o rată majorată, față de aceeași perioada a anului trecut, însă, este de notorietate faptul că în situația în care există o stare de incertitudine financiar-economică pe teritoriul unui stat și activitatea infracțională să crească, în acest domeniu al criminalității economice.

Rep: Apelează ieșenii la instanțele europene? Sunt nemulțumiți ieșenii de deciziile instanțelor românești?

”Clienții care locuiesc sau doar au o reședința în municipiul Iași apelează de cele mai multe ori la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, nemulțumiți de perioada îndelungată de soluționare a cauzelor”

G.P: Clienții care locuiesc sau doar au o reședința în municipiul Iași apelează de cele mai multe ori la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, nemulțumiți de perioada îndelungată de soluționare a cauzelor, sau pentru încălcarea dreptului la apărare sau de viață privată și de familie, respectiv pentru condițiile nefavorabile din mediul penitenciar.

De cele mai multe ori, cei care sunt nemulțumiți de soluțiile instanțelor de judecată din județul Iași și nu numai, de multe ori se schimbă situația, în calea de atac, permisă de lege. Însă, din discuțiile purtate cu părțile procesuale, sunt cel mai mult nemulțumiți de perioada îndelungată de soluționare a unor cauze, care deși, legiuitorul a precizat că trebuiesc a fi judecată de urgență și cu celeritate, ajung după 1-2 ani să obțină o decizie definitivă.

De cele mai multe ori, durata îndelungată de soluționare a cauzelor nu se datorează părților, avocaților sau magistraților, însă consider că, prin însăși durata îndelungată de soluționare a cauzelor, scade nivelul de încredere, a cetățenilor ieșeni, în actul de justiție și în eficacitatea demarării unei proceduri judiciare.

Rep:  Pentru ce se mai judecă ieșenii în zilele noastre? Există o ” statistică”?

Citeste si   VIDEO l 1 DECEMBRIE 2020 la IAȘI! Fără PARADĂ militară și PUBLIC la ceremonia de Ziua NAȚIONALĂ

G.P: Cetățenii români cu domiciliu/reședința în municipiul Iași sau care sunt cu reședința în străinătate, se judecă pentru orice fel de cauze, nu există o „statistică” in acest sens. Cauzele pentru care aceștia aleg să se judece sunt din cele mai diverse și orice caz este diferit și implică o analiză diferențiată, de la caz la caz.

Rep: Procesele de despăgubiri civile, retrocedări, exproprieri ce loc ocupă?

G.P: Acțiunile în pretenții ocupă în loc important și semnificativ în cauzele de pe rolul instanțelor judecătorești ieșene. De asemenea, și în materia retrocedărilor de terenuri sau clădiri preluate abuziv de către stat, sau de solicitări de despăgubiri cu privire la imposibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, sau pentru diferențe de terenuri neretrocedate, însă aceste demersuri juridice sunt de durata.

Rep: A crescut sau va crește numărul executărilor silite ?

”Numărul solicitărilor de încuviințări de executare silită a crescut și opinez că acesta va continuă să crească”

G.P: Se poate observă că, la nivelul instanțelor de executare, numărul solicitărilor de încuviințări de executare silită a crescut și opinez că acesta va continuă să crească, în manieră în care cetățenii ieșeni vor intră în imposibilitate de plata, de a-și achita creditele accesate și alte creanțe preexistente stării de urgență, că urmare a pierderii locurilor de muncă, respectiv, entitățile juridice care din lipsa activității profesionale nu au avut posibilitatea de a-și achita obligațiile contractuale bancare și sau non-bancare.

De asemenea, e posibil că, după ce se încheie „perioada de grație” a amânării ratelor bancare, atâta pentru persoane fizice cât și pentru persoane juridice, să fim în situația în care, numărul cererilor de executare silită să crească, că urmare a imposibilității beneficiarilor de a achita obligațiile pecuniare, a căror amânare au solicitat-o în prealabil.

Rep: Există multe acțiuni în instanța ale recuperatorilor de credite?

Deși demersurile recuperatorilor de creanțe sunt numeroase, de cele mai multe ori acestea ar putea fi anulate, în instanța, atât în faza de judecată cât și în faza de executare silită”

G.P: Demersurile recuperatorilor de creanțe sunt numeroase. Aici discutăm despre recuperatorii de creanțe, cei aflați pe lista ANCP, și care la acest moment sunt în număr de 79 de entități, care au preluat prin cesiune de creanță datoriile persoanelor fizice și/sau juridice, cărora li s-au declarat scadent anticipat creditul, de către banca sau de către o instituie non-bancară, urmând că acestea să demareze procedurile de executare silită, dacă discutăm despre un titlu executoriu (contractul bancar fiind un astfel de titlu) sau pot formulă cereri în pretenții, pentru a obține un astfel de titlu executoriu, în speță o hotărâre judecătorească, a cărui executare silită să o solicite, atunci când vorbim despre alte debite restante, decât cele ce emană dintr-un titlu executoriu, contractul de credit bancar, respectiv, atunci când discutăm despre existența unor restante la plata unor servicii de utilități și/sau pentru persoanele juridice neplata unor angajamente comerciale. 

Deși demersurile recuperatorilor de creanțe sunt numeroase, de cele mai multe ori acestea ar putea fi anulate, în instanța, atât în faza de judecată cât și în faza de executare silită, prin formularea unei cererii de contestație la executare silită, în termen de 15 zile, de la momentul în care debitorul a fost înștiințat despre demersurile excepționale împotriva sa.

Cel mai indicat este că în situația în care cititorii dumneavoastră se confruntă cu astfel de situații să solicite sfatul avizat al unui avocat specializat în astfel de cauze, acesta putând să reducă sau să anuleze integral creanțele solicitate de câte acești recuperatori de creanțe. 

Rep:  Mai vor tinerii în ziua de azi să devină avocați sau magistrați?

G.P: În ziua de azi, numărul candidaților pentru a accede în profesia de avocat sau de magistrat este în continuă creștere, însă selecția este foarte dura, iar numărul celor care reușesc să promoveze examenele, este scăzut. Dorința tinerilor există, încă de pe băncile facultăților de drept, însă fără perseverență și mult studiu individual, nu se poate reuși a accede în astfel de profesii.

 


Share
DISTRIBUIȚI
Redactor-Șef al Ziarului Buna Dimineața Iași. Experiență în domeniul administrației publice atât la nivelul instituțiilor publice de pe raza municipiului Iași cât și a UAT-urilor care își desfășoară activitatea la nivel județean! CONTACT: 0771.324.701 email: office.bunadimineataiasi@gmail.com sau office@bunadimineataiasi.ro

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ