În această săptămână, în cadrul rubricii Interviul Săptămânii, discutăm cu domnul Liviu BRĂTESCU,  doctor în istorie și cercetător ştiinţific la Academia Română Filiala Iaşi, la Institutul de Istorie „A.D.Xenopol” și la Catedra de Istorie Modernă a României

REP: Cum aţi ales să vă axaţi pe studierea perioadei Istoriei Moderne a României?

Liviu BRĂTESCU: Ca de fiecare dată modelul dascălului este foarte important, deoarece pentru foarte mulţi dintre noi, alegerea profesiei depinde de dascălul pe care l-am avut. În ceea ce mă priveşte, profesorul de istorie pe care l-am avut în şcoala generală a fost un real model pentru mine, datorită domniei sale şi a profesorilor pe care i-am cunoscut în facultate pasiunea pentru istorie s-a transformat în profesie.

Istoria Modernă a devenit unul dintre obiectivele carierei mele ca istoric, pentru că ceea ce s-a întâmplat la jumătatea secolului al-XIXlea, în spaţiul românesc, este definitoriu pentru societatea românească şi pentru starul român.

Ce părere aveţi despre faptul că anul trecut s-a pus foarte mult accent pe evenimentul Marii Uniri, iar în prezent nu se discută la fel de mult?

Din punctul meu de vedere, momentul Centenarului Marii Uniri a fost tratat greşit de către autorităţile Statului Român

 L. BRĂTESCU: Din punctul meu de vedere, momentul Centenarului Marii Uniri a fost tratat greşit de către autorităţile Statului Român. Am vorbit în spaţiul românesc despre Centenar ca un moment de bilanţ pentru Statul Român, precum România ar fi împlinit 100 de ani, noi am împlinit anul trecut 100 de ani de la Marea Unire, nu de realizarea statului român unitar.

Recunosc că am remarcat cu tristeţe existenţa acestei confuzii, în mult prea puţine cazuri a fost amendată o asemenea teorie. Altfel cred că numeroasele manifestaţii care au fost organizate puteau să se realizeze şi într-un alt an, nu doar odată cu împlinirea a 100 de ani de la realizarea Marii Uniri. Lucrurile semnificative, marcante pentru evoluţia noastră ulterioară nu s-au întâmplat.

Ce ne puteţi spune despre discrepanţa dintre nivelul de dezvoltare dintre regiunea de Est şi cea de Vest a României

L. BRĂTESCU: A existat un decalaj economic, social, chiar şi cultural încă din Evul Mediu. Au existat regimuri politice şi juridice diferite, dacă ne uităm spre Transilvania şi Bucovina, trebuie să ne amintim că aici a existat un Imperiu Austro-Ungar care, din punct de vedere economic, era mult mai dezvoltată faţă de spaţiul românesc, în timp ce în zona Moldovei şi a Munteniei procesul de modernizare a fost puţin întârziat faţă de spaţiul apusean, fapt ce s-a perpetuat.

Ce părere aveţi despre situația politică la nivel național?

Eu cred că votul din 26 mai a arătat faptul că societatea românească nu mai acceptă un discurs de această factură. Societatea doreşte  să rămână angrenată în procesul european

L. BRĂTESCU: Nu avem o realitate politică, uitându-ne la perioada aceasta din 2016 până în prezent. Dincolo de modul în care a înţeles PSD să guverneze România, am avut un atac la statul de drept în ceea ce priveşte modificările legilor justiţiei, am avut şi un discurs public naţionalist, eu cred că votul din 26 mai a arătat faptul că societatea românească nu mai acceptă un discurs de această factură. Societatea doreşte să rămână angrenată în procesul european şi că instituţii precum NATO, Parlamentul European sunt importante, fiind un reper pentru politica românească.

Ce planuri intenţionează să desfăşoare omul politic Liviu BRĂTESCU?

L. BRĂTESCU: În prezent sunt preşedintele Comisiei Naţionale de Cultură a Partidului Naţional Liberal. Suntem în faza de lucru a unui program de guvernare pe secţiunea culturală, pentru că noi am înţeles faptul că oamenii vor, dincolo de poziţionarea faţă de adversarii politici, să vadă viziunea partidului asupra unui domeniu sau altul de activitate şi modul cum se schimbă din momentul în care partidul a preluat guvernarea unei ţări.

Interviul integral poate fi urmărit pe contul nostru de youtube: Bună dimineața Iaşi.

LĂSAȚI UN MESAJ