Share

Epidemia cauzată de coronavirus este un șoc major pentru economie. Efectele ei se resimt în piață financiară. Din dorința de a atenua efectele pe termen lung a crizei, oficialii anunță tot felul de măsuri bugetare, politice și de asigurare a lichidităților și mecanisme de redresare.

Mecanismul de redresare și reziliență va ajuta statele membre ale Uniunii Europene să absoarbă șocul economic creat de criza provocată de COVID-19

O nouă sursă de bani europeni pentru statul român este și „Mecanismul de redresare și reziliență” (MRR). Mecanismul de redresare și reziliență va ajuta statele membre ale Uniunii Europene să absoarbă șocul economic creat de criza provocată de pandemia de COVID-19 și să sporească reziliența economiilor lor.

Citeste si   Cod galben de ceaţă densă în 12 judeţe, miercuri dimineaţa

Noul Mecanism de redresare și reziliență va aloca României 30,4  miliarde de euro. Dintre aceștia 13,7 miliarde de euro vor fi granturi (nerambursabile) și 16,6 miliarde de euro vor fi împrumuturi cu dobândă avantajoasă.

Alocarea a fost decisă la Consiliul European din luna iulie, însă mai are nevoie de aprobarea Parlamentului European și a Consiliul Uniunii Europene.

Astfel, vor fi 6 domenii de investiții, cu beneficiari publici care vor derula proiectele pentru granturile MRR, dar impactul va fi și în mediul privat, mai ales în agricultură, pe partea de irigații.

 

„Dacă vorbim de zona de irigații, județul nostru în afară de mare are toate zonele de relief”

„Cred că este o alocare de fonduri foarte bună, respectabilă pentru zona noastră, o să vedem cine va administra acest proiect, ca să o promovăm și noi la rândul nostru.

Dacă vorbim de zona de irigații, județul nostru în afară de mare are toate zonele de relief, însă cel mai bine ar putea funcționa pentru zona Siret unde este un teren adecvat și propice pentru irigații.

„Este o idee foarte bună, mai ales pentru fermele de legume”

Este o idee foarte bună, mai ales pentru fermele de legume, zona Salcea, Verești, Milișăuți unde sunt zone cu tradiții în legumicultură. O altă zonă cu relief mai accidentat ar fi zona Fălticeni, Horodniceni unde este o tradiție și în continuare o dezvoltare în ceea ce privește pomicultura. Iar, o altă zonă  importantă cred că este zona Siretului și ar mai fi câteva de la Zvoriștea unde sunt bazine hidrografice cu acumulări de apă de unde s-ar putea trage această apă.

În acest moment nu avem date concrete de distribuție a banilor și cotele din bani cât și ce condiții trebuie să îndeplinească potențialii fermieri care pot accesa aceste măsuri”, a declarat Bogdan Silviu Pricop, director executiv Direcția pentru Agricultură Județeană Suceava, pentru ziarul Bună Dimineața Suceava.

 

Citeste si   Managerul SJU Suceava: În noiembrie-decembrie estimăm că se va impune triplarea numărului de paturi pentru patologia COVID-19

 


Share
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ