Share

 

Proiectul de hotărâre de Guvern a fost inițiat în baza Legii nr. 136 din 18 iulie 2020 privind izolarea și carantina, care stabilește că „lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliul acestora, la locația declarată de acestea sau, după caz, în unități sanitare sau în locații alternative atașate acestora, precum și lista unităților sanitare de bază în care se tratează persoanele bolnave se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”, scrie G4Media.ro.

Legea 136/2020 reglementează măsurile de izolare și carantină, inclusiv internarea obligatorie pentru 48 de ore, care pot fi impuse în cazul unor situații de risc epidemiologic și nu face referire la o anumită boală. Aceasta se aplică în cazul epidemiei de COVID-19, dar se poate aplica și în privința altor boli.

Potrivit proiectului, izolarea se instituie cu acordul persoanelor supuse examinării, iar în lipsa acestuia, atunci când medicul constată riscul iminent de transmitere comunitară a unei boli infectocontagioasă, solicită izolarea într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, în scopul efectuării examinărilor clinice, paraclinice şi a evaluărilor biologice, până la primirea rezultatelor acestora, dar nu mai mult de 48 de ore.

Citeste si   Rezultate parțiale alegeri locale 2020. BEC, date OFICIALE pentru București. Situația la Primăria Generală și la sectoare

Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată se instituie dacă riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infectocontagioase este redus. Aceasta nu poate fi dispusă în situaţiile în care informaţiile ştiinţifice oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere şi rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv într-o unitate sanitară sau o locaţie alternativă ataşată acesteia.

Potrivit proiectului inițiat de Ministerul Sănătății, sunt 25 de boli infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliul acestora, la locaţia declarată de acestea sau, după caz, în unităţi sanitare sau în locaţii alternative ataşate acestora. Lista celor 25 de boli a fost propusă de Institutul Național de Sănătate Publică. Proiectul mai cuprinde și o listă a unităților sanitare de bază în care se tratează persoanele care au una din cele 25 de boli infectocontagioase.

Citeste si   Suspiciuni de fraudă la Teleorman. Eugen Pîrvulescu (PNL): Cerem renumărarea voturilor pentru Consiliul Județean

LISTA bolilor infectocontagioase

1. Poliomielita2. Difteria3. Rujeola4. Pertussis5. Febra tifoidă6. Febra paratifoida7. Boala meningococică (MCSE)8. Tuberculoza pulmonara cu microscopie pozitiva9. Antrax pulmonar10. Rabia umana11. Holera12. Pesta13. Variola / varioloidul14. Gripa umana cauzata de un nou tip de virus gripal15. Cazuri umane de gripa aviara inalt patogena16. Febra hemoragica Lassa17. Ebola18. Febra hemoragica Marburg19. Febra hemoragica Crimeea Congo20. Febra galbena21. Nipah22. SARS23. MersCov24. SarsCov225. Boala cauzata de un agent patogen infectios necunoscut/emergent

Pentru mai multe dintre bolile cuprinse în această listă există vaccinuri. Cele mai frecvente sunt chiar incluse în schema națională de vaccinare din România, cum sunt: Poliomielita, Difteria, Rujeola, Pertussis sau Tuberculoza.

Vaccinarea nu este obligatorie în România, iar proiectul legii vaccinării promis încă din vremea guvernării PSD, așteaptă votul final al deputaților.

Citeste si   Klaus Iohannis, ANUNȚ important după recordul absolut de cazuri Covid

România se confruntă de patru ani cu o epidemie de rujeolă, în urma scăderii rate de imunizare, provocată de campaniilor antivaccinare, dar și de aprovizionarea la timp cu vaccinuri de către autorități. Creșterea vertiginoasă a cazurilor de rujeolă în 2016 a făcut ca autoritățile să confirme epidemia în septembrie 2016, după aproape 700 de cazuri de îmbolnăvire și moartea a trei bebeluși. Până la 17 iulie 2020, ultimele informații disponibile date de INSP, numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România a ajuns la 20.204 de persoane bolnave, dintre care 64 au murit. Marea majoritate a îmbolnăvirilor s-au produs în cazul copiilor nevaccinați. În 2018, în România, rata de vaccinare pentru primul vaccin antirujeolic (MCV1) a fost de 90%, iar pentru cel de-al doilea (MCV2) de 81%, în creștere față de anii precedenți (87% MCV1 în 2017; 75% MCV2 în 2017). 


Share
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ