ideall.ro

În această săptămână, în cadrul rubricii ,,Interviul Săptămânii” discutăm cu doamna Mirela Grosu. Doamna Mirela Grosu este managerul Institutului Regional de Oncologie Iași. 

REP: Cancerul este boala secolului. de ce credeți că numărul victimelor crește alarmant? 

În anul 2013, pe plan mondial  au fost înregistrate 15 milioane de cazuri noi de cancer, 8,2 milioane de decese prin cancer în anul 2012 şi  32,6 de milioane de persoane cu cancer în viaţă la 5 ani de la diagnostic

Mirela GROSU: Cancerul tinde să devină o problemă mondială  implicând nu numai o profundă suferință umană ci și o presiune în creştere asupra sistemelor de sănătate. O persoană din trei de sex feminin şi una din două de sex masculin are probabilitatea de fi diagnosticată cu cancer pe parcursul vieţii.

În anul 2013, pe plan mondial  au fost înregistrate 15 milioane de cazuri noi de cancer, 8,2 milioane de decese prin cancer în anul 2012 şi  32,6 de milioane de persoane cu cancer în viaţă la 5 ani de la diagnostic. Luând în considerare o creştere anuală a incidenţei şi mortalităţii de 1%, se apreciază că în anul 2030 vor fi 25.4 milioane de cazuri noi, 16.4 milioane de decese anual şi 75 milioane persoane cu cancer în viaţă.

Sunt trei cauze majore care explică creșterea anuală a numărului de cancere în țările mai puțin dezvoltate economic:

  • creșterea generală a populației mondiale
  • procesul de îmbătrânire a populației lumii
  • asocierea factorilor de risc din țările dezvoltate la cei deja existenți în țările cu resurse medii și scăzute.

Care sunt cele mai des întâlnite forme de cancer ale bolnavilor din Iași?

M.G.: În judetul Iasi, ca și în întreaga țară cele mai frecvente cancere sunt:

La bărabați cele mai frecvente cancere sun:

  • cancerul bronho-pulmonar
  • cancerele colo-rectale
  • cancerele sferei ORL
  • cancerele de prostată

La femei:

  • cancerul mamar
  • cancerele colo-rectale
  • cancerul de col uterin
  • cancerul ovarian și de corp uterin
  • cancerele bronho-pulmonare

Este cunoscut faptul că în momentul în care un pacient află că este diagnosticat cu o formă avansată de cancer, acesta decade din punct de vedere psihic. Cât de importantă este consilierea psihoterapeutică? 

Consilierea psihologică reprezintă o componentă a managementului multidisciplinar al pacientului cu cancer

M.G.: Consilierea psihologică reprezintă o componentă a managementului multidisciplinar al pacientului cu cancer. Comunicarea diagnosticului de cancer este sarcina oncologului.

La IRO Iași există un psiholog care își desfășoară  activitatea de consilire a pacienților care necesită acest tip de asistență.

De regula, cancerul avansează extrem de rapid, iar în această luptă dramatică fiecare minut contează. Ce ar trebui să facă pacientul imediat după aflarea diagnosticului? Care sunt pașii pe care îi sugerați?

M.G.: În cancer  trebuie să existe conceptul de „precocitate” diagnostică (deşi propriu şi altor boli) care se datorează evoluţiei aparent stadiale a neoplaziilor, în cursul căreia există o fază localizată, suficient de lungă pentru a permite diagnosticul şi tratamentul precoce, potenţial curativ (rezecţia chirurgicală radicală, asociată sau nu altor metode terapeutice – radio-, chimio-, hormonoterapie, etc.).

   Medicul poate influenţa prognosticul pacientului prin stabilirea cât mai rapidă a diagnosticului de neoplazie (dacă este posibil, în perioada preclinică, sau cel puţin într-un stadiu iniţial al bolii, la apariţia primelor simptome), ceea ce oferă cea mai bună şansă de vindecare în marea majoritate a tumorilor solide.

    Pe de o parte, pacientul trebuie să fie conştient că prezenţa unor simptome „de alarmă” (ex. tulburări funcţionale, sângerări, adenopatii), nu trebuie ignorate şi investigaţiile utile unui diagnostic precoce amânate, iar medicul trebuie să aibă cunoştinţe suficiente pentru a suspiciona existenţa unui proces malign şi a declanşa procedurile diagnostice .

 „Semne de alarma” în cancer,  în prezența cărora orice pacient ar trebui  să se prezinte la medic sunt:

  1. noduli sau induraţii palpabile la nivelul părţilor moi;
  2. plăgi care nu se vindecă, tumefacţii care nu dispar;
  3. modificări ale aspectului unei leziuni cutanate preexistente (nev pigmentar, etc.);
  4. modificări ale tranzitului intestinal sau urinar;
  5. pierderi de sânge (hemoragii) non-fiziologice;
  6. tulburări progresive/permanente de deglutiţie/alimemtaţie (disfagie);
  7. persistenţa disfoniei sau tusei, modificarea caracterului tusei la un fumător

Din acest motiv, diagnosticul prompt de cancer este în relaţie directă cu nivelul de educaţie al pacienţilor şi cu cel de instrucţie profesională al medicilor.

Cât de mult contează istoricul familial și când ar fi bine să se înceapă controalele de diagnosticare a cancerului? 

M.G.: Circa 10-15% din cancerele umane prezintă predispoziție ereditară  adică  la unii pacienți diagnosticați cu cancer se face dovada existenței antecedentelor familiale,  cancere frecvente  în familie la rudele de grad 1 sau 2. Se cunosc sindroame de cancere familiale care includ cancerele mamare, acolo-rectale, ovariene, prostată și altele.

    Atunci când o persoană prezintă antecedente semnificative rude de grad I  și II cu cancere este bine să se adreseze unui consult oncogenetic.  Îndrumarea către consultul genetic este facută de medicul oncolog medical care are în evidență pacientul. De exemplu, prezența antecedetelor familiale de cancer mamar sau ovarian poate recomanda un consult genetic cu posibilitatea dozării unei gene numita BRCA1 și 2 care poate indica riscul individul de neoplazii mamare și ovariene. Medicul oncolog poate furniza informațiile necesare persoanelor cu antcedente familiale de cancer.

În ce măsură poate influența mediul de viață/ alimentația dezvoltarea cancerului? 

Dintre factorii exogeni, de departe cei mai importanți rămân fumatul și alimentația. Fumatul determină sau contribuie la patogenia mai multor cancere umane: plămân, ORL, vezica urinară, col-retal, pancreas și multe altele

M.G.: Marea majoritate a  formelor de cancer  sunt datorate factorilor exogeni ( din afara organismului). Dintre factorii exogeni cei mai importanți (45%) aparțin „stilului de viață” precum dieta 35% din cancere umane, fumatul (circa 30% din cancere umane), comportamentul sexul circa 15 % din cancerele induse de virusurile cu transmitere sexuală (ex. cancerul de col uterin, orofarnge prin virusurile HPV).

      Virusurile hepatitei B si C sunt de asemenea cancerigene determinând cancerul hepatic. Alți factori exogeni aparțin mediului ambietal (poluare, noxe industriale, etc.-responsabile numai pentru 2-3% din cancere. Factorii ocupaționali (cu care pacientul vine în contact la locul de muncă) sunt și aceștia implicați.

        Unele medicamente (ex. citostaticele pot induce cancere. Dintre factorii exogeni, de departe cei mai importanți rămân fumatul și alimentația. Fumatul determină sau contribuie la patogenia mai multor cancere umane: plămân, ORL, vezica urinară, col-retal, pancreas și multe altele! Alimentația este responsabilă de apariția a circa 35% din cancerele umane,  iar obezitatea reprezintă un factor de risc important: circa 20% din cancerele feminine (sân, ovar, corp uterin, etc.) și 15% la sexul masculin (ex. cancere acolo-rectale, prostata, hepatocârcinom, etc.).

Care sunt cele mai noi metode de diagnosticare ale cancerului? 

Dintre cele mai importante progrese actuale este reprezentat de diagnosticul  molecular al tumorilor adică posibilitatea de a utiliza o serie de markeri tumorali imunohistochimici și genetici care permit identificarea subtipurilor tumorilor

M.G: Diagnosticul reprezintă procesul prin care se urmăreşte stabilirea certitudinii prezenţei bolii. Diagnosticul reprezintă elementul de bază deoarece permite tratamentul şi evaluarea prognostică a pacienţilor. Istoricul bolii, examinarea fizică, formularea ipotezelor, examenele de laborator, studiile imagistice pe localizări, diagnosticul patologic, stadializarea şi evaluarea factorilor prognostici reprezintă paşii procesului diagnostic în oncologie.

     În clinica oncologică, importanţa diagnosticului are o dimensiune particulară deoarece orice eroare sau întârziere în diagnosticului prezintă repercusiuni nefavorabile pentru pacienţi. Viaţa acestora depinde de precocitatea diagnosticului şi de corectitudinea sa.

          Diagnosticul de cancer este condiţionat atât de comportamentul bolnavului cât şi de gradul de instrucţie al medicului. Pe de o parte, pacientul care trebuie să fie conştient că prezenţa unor simptome „de alarmă” (ex. tulburări funcţionale, sângerări, adenopatii), nu trebuiec ignorate, şi investigaţiile utile unui diagnostic precoce amânate, iar medicul trebuie să aibă cunoştinţe suficiente pentru a suspiciona existenţa unui proces malign şi a declanşa procedurile diagnostice.

          Dintre cele mai importante progrese actuale este reprezentat de diagnosticul  molecular al tumorilor adică posibilitatea de a utiliza o serie de markeri tumorali imunohistochimici și genetici care permit identificarea subtipurilor tumorilor cu posibilitatea de a utiliza terapiile moleculare țintite ce permit așa numita ”medicină de precizie” sau individualizată. La IRO Iași Baza de Biologie Tumorală– Proiectul „TRANCEND” permite aceste diagnostice moleculare moderne în tumorile maligne.

Reușește Institutul regional de Oncologie Iași să deservească cerințele bolnavilor și din celelalte județe ale Moldovei? 

Ca centru regional de management pluridisciplinar al cancerului, IRO Iași asigură un abord comprehensiv,  multidisciplinar de asistență oncologică de stat, fiind printre cele mai moderne  centre oncologice din țară  care răspund nevoilor actuale de abord complex a bolii canceroase pentru întreaga Moldovă

M.G.: Ca centru regional de management pluridisciplinar al cancerului, IRO Iași asigură un abord comprehensiv,  multidisciplinar de asistență oncologică de stat, fiind printre cele mai moderne  centre oncologice din țară  care răspund nevoilor actuale de abord complex a bolii canceroase pentru întreaga Moldovă.  La dotările moderne se adaugă, gradul înalt de experiză oncologică  al personalului IRO.  Acest fapt reprezintă poate argumentul cel mai important  demonstrat de afluxul tot mai crescut an de an a pacienților  cu afecțiuni oncologice din toată Moldova (inclusiv din Republica Moldova!) și din alte părți  ale țării care IRO Iași.

Care sunt sugestiile dumneavoastră pentru îmbunătățirea sistemului medical românesc, astfel încât să se poată vindeca un număr cât mai mare de bolnavi de cancer? 

M.G.:  Vindecarea de cancer se poate obține numai la cazurile care sunt diagnosticate în stadiile I și II de boală. Ca urmare, creșterea acțiunilor de educație sanitară (profilaxie primară, ex: renunțarea la fumat, o dietă sănătoasă, etc.) și eficientizarea acțiunilor de screening în cancerele de col uterin, mamar și colo-rectal (proflaxia secundară) sunt direcțiile cele mai bune. Măsurile de educare a populație de prezentare la medic în prezența „semnelor de alarmă” care să permită diagnotiul neoplaziilor în stadii curabile reprezintă cele mai bune direcții de combatere a acestei patologii!

 

Doamna doctor, vă mulțumim pentru amabilitatea de a răspunde întrebărilor noastre și vă urăm mult success în continuare!

LĂSAȚI UN MESAJ