Share

După nouă luni de pandemie, stresul cauzat de această perioadă plină de incertitudini își face resimțită prezența. Tot mai multe persoane se confruntă cu stări de oboseală, nervozitate, melancolie, toate acestea cauzate de lipsa de interacțiune cu persoanele dragi, și mai ales, imposibilitate de a ieși din casă la orice oră din zi și din noapte.

Starea de urgență impusă în România lunile trecute a fost cel mai greu impas pentru oameni,  românii fiind de regulă un popor distractiv și sociabil. Zilele grele de stat numai în casă și-au pus amprenta pe stare de spirit a românilor, ajungând să fie mult mai triști, apatici, nervoși . Și singurătatea a fost trăită mult mai intens în zilele de pandemie, distanțarea socială i-a făcut pe oameni  să simtă că sunt izolați și neputincioși.

Recent, cei de la COH-FIT  (Collaborative Outcomes study on Health and Functioning) au realizat un studiu pentru a vedea cât de afectată a fost populația pe timpul pandemiei.  La nivel mondial au participat 108.000 de participanți cu vârste cuprinse între 28 și 50 de ani, care au completat un chestionar online.

Citeste si   7.753 cazuri noi de PERSOANE infectate cu SARS-CoV-2 pe teritoriul ROMÂNIEI

În urma rezultatelor obținute, s-a dovedit faptul că stresul a fost cel mai mare dușman al populației. Astfel, 42% dintre participanți au resimțit o stare accentuată  de irascibilitate, agravarea stresului fiind mai des întâlnit în rândul femeilor. O altă schimbare majoră în comportamentul oamenilor este consumul de Internet.

68% dintre participanții la acest studiu au susținut faptul că în pandemie au petrecut mult mai multe ore în mediul online, comparativ cu perioada dinaintea acesteia.

”Criza, de orice tip ar fi ea,  generează probleme la nivelul sănătății mintale. Creierul nostru își reduce funcțiile, iar pentru a ne reechilibra avem nevoie de autoliniștire.  Dat fiind faptul că există multă incertitudine, fiecare persoană și-a creat voit sau nevoit, o părere despre virusul în sine.

Dacă la început, starea de bine a fost afectată în mod serios, acum a intervenit acceptarea  situației . Recunoaștere, acceptarea schimbărilor generate de prezenta situație și autoevaluarea resurselor de adaptare și de depășire a situației de criză duce la o bună funcționare a sistemului nervos.”,  susține un specialist în psihologie din Iași pentru Ziarul ”Bună Dimineața Iași”.

Pandemia și restricțiile impuse odată cu aceasta sunt resimțite diferit în funcție de vârstă.

„Am trăit izolarea la domiciliu pe pielea mea. Primele zile au fost ca o depresie, mai ales că nu puteam ieși nicăieri. Nu găseam nimic de făcut, timpul trecea mult prea greu și nu știam cum să fac să reușesc să rezist două săptămâni. Mi-am sunat apropiații și am decis că totuși, viața trebuie trăită și cu pandemia asta. Cumva, pot zice că am fost un om depresiv” , a declarat Diana N. în vârstă de 20 de ani pentru Ziarul ”Bună Dimineața Iași”.

Dacă pentru cei mai tineri, zilele de stat în casă au fost caracterizate de stări depresive și o căutare permanentă de activități, pentru cei cu vârste mai înaintate, gândurile au fost îndreptate spre o singură grijă: dilema banilor.

”Am trecut de la șoc, la resemnare și am ajuns să fiu în fiecare zi măcinată de gândul că aș putea la orice oră să îmi pierd locul de muncă. Nu e ușor deloc să trăiești din șomajul tehnic, mai ales când ai de întreținut o familie, iar creditele bancare  nu țin cont dacă ai bani sau nu.

Am fost și încă sunt într-un stres continuu,  iar această stare mă afectează. Mă simt mult mai obosită,  mai agitată și mi-e teamă că nu voi mai reveni la stare de bine pe care o aveau înainte de aceste vremuri grele.

Acum, cel mai mult regret că nu am știut să mă bucur cum trebuie de lucrurile frumoase din viața mea”, a declara Mihaela A, în vârstă de 50 de ani pentru Ziarul ”Bună Dimineața Iași”.

Participanții la studiul realizat de COH-FIT au trebuit să completeze un chestionar. Inițiatorii acestui proiect au dorit să evalueze impactul pandemiei de COVID-19 și a izolării asupra stării de sănătate fizică și mentală. Inițiatorii studiului sunt profesorii Cristoph U. Correll, de la Universitate de Medicină din Berlin și Marco Solmi, de la Universitate din Padova.

Citeste si   C. ALEXE, Președintele CJ Iași IMPUNE o decizie POLITICĂ la Spitalul de Infecțioase! Este luat în calcul liberalul M. HURMUZACHE

 

 


Share

LĂSAȚI UN MESAJ