În anul 2019, Primăria Municipiului Iași nu a reușit să realizeze decât o treime din investițiile propuse în anul 2019, chiar dacă  a existat excedent din anii trecut

În aceeași ordine de idei, și atragerea fondurilor europene necesare dezvoltării a fost cu mult sub nivelul estimat la începutul anului.

În perioada ianuarie-septembrie 2019, Primăria Iași nu cheltuise decât 69 milioane lei  (totalul fiind de 229 milioane lei) din suma alocată pentru investiții. Banii europeni pentru dezvoltare au fost atrași în proporția de numai 16,7 % din cât fusese prevăzut la începutul anului. Subvențiile de la stat, abia au atins 13 % din cota stabilită.

Direcția locală a Finanțelor Publice din Iași a dat publicității un raport care prezintă o situație deloc onorantă: ”Nivelul de realizare a plăţilor de cheltuieli de dezvoltare este în corelare cu nivelul realizării pe surse. Astfel, (…), se observă o realizare de 16,78% a sumelor primite de la Uniunea Europeană şi de doar 12,95% a subvenţiilor de la bugetul de stat. Soldul final la sfârşitul trimestrului al III-lea, în valoare de 60,9 milioane lei, reprezintă excedent“, „Gradul de realizare a veniturilor totale faţă de prevederile aferente primelor trei trimestre ale anului 2019 este de 80,98%“.

Încasările totale la bugetul local al Municipiului Iași, în perioada ianuarie-septembrie 2019 au totalizat 523 milioane lei, iar plăţile s-au situat la suma de 463 milioane lei. Gradul de realizare a veniturilor  fost de 95%, în timp ce cheltuielile au reprezentat 84%.

50% din veniturile alocate  dezvoltării au fost asigurate din excedentul anilor trecuţi. Primăria Municipiului Iași are excedent, deşi întotdeauna sunt făcute declarații potrivit cărora nu ar fi sufieciente fonduri  pentru sectorul de investiţii.

 ”Primăria Iași a solicitat, în ultima parte a anului 2019, Consiliului Local să accepte o serie de majorări de venituri pentru Salubris și Termo Service, doar  pentru EcoPiața solicitându-se scăderea de venituri”

În data de 5 decembrie 2019, Înalta Curte de Casaţi şi Justiţie a respins cererea de revizuire introdusă de Municipiul Iaşi în Dosarul 1137/1/2019. Obiectul revizuirii l-a constituit contradictorialitatea a două hotărâri judecătoreşti pronunţate tot de Înalta Curte în dosarul CET şi anume: decizia nr. 4987 din 20 noiembrie 2018 în Dosarul nr.581/99/2015 şi decizia nr.649 din 21 martie 2019 în Dosar nr.629/99/2012.

Astfel, prin hotărârea definitivă pronunţată de Înalta Curte în dosarul nr. 581/99/2015, a fost  respinsă acţiunea introdusă de CET şi a admis apărările Municipiului Iaşi reţinând că toate bunurile reglementate de contractul de concesiune sunt supuse priorităţii interesului public şi că, potrivit contractului de concesiune, la încetarea acestuia, concesionarul CET, va avea obligaţia de a restitui bunurile de retur în deplină proprietate, în mod gratuit şi liber de orice sarcini, această clauză reprezentând titlul în baza căruia bunurile au fost predate de către Municipiul Iaşi, fără ca municipalitatea să plătească despăgubiri.

La 6 decembrie 2019, pe pagina de Facebook a Primăriei Municipiului Iași a apărut următoarea declarație a Primarului Mihai Chirică, cu ocazia unei conferințe de presă, ținute la Palatul Roznovanu, în care îi asigura pe ieșeni că nu vor avea probleme cu livrarea agentului termic, făcând istoricul acțiunilor în instanță, în care a fost implicată, în acest sens, Primăria Municipiului Iași: ”Iaşul are şi va avea termoficare încă mulţi de acum încolo. Avem unul dintre cele mai performante sisteme de termoficare din România şi aşa vom rămâne (…)

”Toate investiţiile care fac obiectul programelor de modernizare aparţin domeniului public”

Toate sunt trecute în contabilitatea Primăriei şi sunt în patrimoniul dat în concesiune şi evidenţa contabilă a operatorului Veolia Energie, care are obligaţia să le exploateze şi să le returneze la sfârşitul contractului (…)

Valoarea bunurilor CET din dosarul 629/99/2012 este de 69,8 milioane de lei, în timp ce valoarea tuturor bunurilor CET pe care le avem înregistrate în contabilitate la momentul actual este de 73 de milioane de lei, diferenţa reprezentând bunuri casate.

Pe de altă parte, valoarea tuturor investiţiilor pe care Primăria Municipiului Iaşi le-a făcut până acum în sistemul de termoficare este de 439,6 milioane de lei, iar valoarea tuturor creanţelor pe care le avem de recuperat de la CET Iaşi este de 258 de milioane de lei. Prin urmare, ponderea bunurilor despre care vorbim este evident mai mică faţă de valoarea bunurilor revendicate şi creanţele către bugetul local” (…)

”În etapa I, derulată în perioada 2013 – 2016, au fost făcute investiţii cu o valoare estimată de 254 de milioane de lei şi care au constat în modernizarea cazanelor de producere a apei”

În etapa I, derulată în perioada 2013 – 2016, au fost făcute investiţii cu o valoare estimată de 254 de milioane de lei şi care au constat în modernizarea cazanelor de producere a apei fierbinţi la CET 1, a cazanului 2, îmbunătățirea modului de tratare a zgurei şi cenuşei în CET 2, rezolvarea problemelor de desulfurare şi denoxare la CET 1 şi CET 2, la care s-a adăugat şi modernizarea Magistralei 2.

Toate bunurile pe care s-au făcut investiţii europene sunt bunuri publice. Al doilea mare proiect este în valoare de 86 de milioane de lei şi se referă la modernizarea de reţele primare şi secundare. De asemenea, aceste reţele au fost dintotdeauna bunuri publice ale Municipiului Iaşi.

La acestea se adaugă investiţii ale Guvernului României în valoare de circa 17 milioane de lei, executate în totalitate pe domeniul public al Municipiului Iaşi” (…)

Avem un parteneriat foarte corect cu Veolia. Toată cota de cofinanţare pe care am adus-o din toate programele operaţionale a fost rambursată Primăriei Municipiului Iaşi de către Veolia, noi putând astfel să cofinanţăm alte proiecte europene (…)

„În prezent, CET Iaşi are în stoc cărbune suficient pentru două sezoane. Veolia nu ar fi făcut această aprovizionare dacă ar fi avut vreun semnal că există vreun pericol care să-i pună la îndoială obiectul muncii. Asigur întreaga populaţie a Municipiului Iaşi că nu există niciun pericol de a rămâne fără căldură”.

La sfârșitul anului 2019, consilierii locali din Iași au trebuit să discute propuneri vizând taxele de vizitare a Muzeului Municipal, indicatorii tehnico-economici pentru realizarea sistemului de iluminat arhitectural al Palatului Roznovanu (circa  500 000 lei), modificarea statului de funcţii al Primăriei, unele solicitări locative, un punct termic pentru Editura Junimea (amenajarea arhivei de carte şi  a valorilor de patrimoniu), completarea patrimoniului public şi privat.

În sfera urbanismului, Primăria Municipiului Iași și-a propus să solicite aprobarea de către consilieri a planurilor urbanistice zonale, vizând  proiecte imobiliare în zonele: Colina În­so­rită (blocuri cu 2 etaje),  Copou (blocuri cu 3 şi cu 6 etaje, în spatele Căminului Agricol),  Fortus (blocuri cu 8 eta­je), Cimitirul Evreiesc (ansamblu de 24 de vile), Dacia (o hală de depozitare), precum și a unor schimburi de terenuri.

Municipiul Iași este al doilea oraș, după municipiul București, capitala României, la nivelul de poluare. Se estimează că nu s-a investit suficient în parcul auto de transport public, precum și în alte domenii responsabile cu poluarea zilnică.

Rămâne de văzut ce se va petrece în anul electoral 2020, când vor avea loc alegeri locale și parlamentare.

LĂSAȚI UN MESAJ