Share

Perioada verii aduce o serie de riscuri asociate cu starea de sănătate, motiv pentru care se recomandă luarea unor măsuri de precauție, consumul suficient de lichide și evitarea deplasării în intervalele când temperatura este foarte ridicată.

Afecțiuni cardiace

În cazul persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare, zilele călduroase, cu umiditate crescută pot avea efecte negative asupra organismului; efortul suplimentar pe care inima îl realizează, alături de pierderea de sodiu și potasiu și prezența hormonilor de stres pot fi periculoase. Combinația creșterii fluxului sanguin către piele și deshidratarea poate scădea tensiunea arterială suficient pentru a provoca amețeli sau chiar căderi.

Cei mai mulți oameni sănătoși tolerează aceste schimbări fără mari probleme, însă persoanele cu inimi deteriorate sau slăbite și persoanele în vârstă (ale căror corpuri nu răspund la fel de ușor la stres ca altădată) prezintă un risc mult mai mare și pot fi afectate de valurile de căldură;  de exemplu, deteriorarea provocată de un atac de cord poate împiedica inima să pompeze suficient sânge pentru a elimina căldura, arterele îngustate din cauza colesterolului pot limita fluxul de sânge către piele.

Citeste si   VIDEO l Zeci de HECTARE de legume din județul IAȘI distruse de GRINDINĂ! Neculai FEODOT: ”Recoltele rămase pe CÂMP au fost complet DISTRUSE”

Unele medicamente pot afecta procesul de reglare termică a organismului:Beta-blocanții încetinesc ritmul cardiac și astfel limitează capacitatea inimii de a circula sângele suficient de rapid pentru un schimb de căldură eficient iar diureticele pot amplifica deshidratarea prin creșterea producției de urină; de asemenea, unele antidepresive și antihistaminice pot bloca transpirația.

Toxiinfecția alimentară

Printre cele mai frecvente afecțiuni care apar vara este toxiinfecția alimentară, care este cauzată de consumul de alimente sau apă contaminate. Vremea caldă și umedă oferă un mediu fertil pentru creșterea bacteriilor, care duce la contaminarea alimentelor. Aceasta se răspândește prin bacterii, viruși, toxine și substanțe chimice care intră în corpul uman și provoacă apariția durerilor de stomac, greață, diaree sau vărsături.

Simptomele pot apărea de la 20 de minute până la 72 de ore de la consumul alimentului respectiv; produsele cele mai frecvent implicate în cotaminare sunt carnea și preparatele din carne (cum ar fi mezelurile) de origine porcină, bovină sau aviară, icrele, peștele și preparatele din pește, ouăle, precum și diferite produse care conțin proteine de origine animală (laptele și derivatele din lapte, preparatele de cofetărie sau patiserie).

Citeste si   USAMV Iași se pregătește pentru ACTIVITĂȚILE ”on-site” cu STUDENȚII care au fost ONLINE

Mai rar, germenii responsabili contaminează alimentele vegetale, cartofii, fasolea sau conservele de legume, alimentul ingerat implicat conținând germeni vii și uneori toxine. De asemenea, carnea crudă și alimentele vândute în aer liber de către diverși furnizori pot fi purtători obișnuiți de agenți microbieni care provoacă această intoxicație.

Alte patologii infecțioase

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, o boală infecțioasă este orice boală care este cauzată de microorganisme precum bacteriile, virusurile, paraziții sau fungi care pot fi răspândite de la o persoană la alta. Aceste boli pot fi transmise direct sau indirect. Transmiterea directă se poate produce prin atingere, prin contactul cu lichidul corporal sau prin picături eliminate la tuse, strănut, sau chiar prin vorbire.

În mod indirect, bolile se pot transmite prin aer, atingând un obiect contaminat, apoi prin atingerea ochilor, gurii sau a nasului, prin apă sau alimente, intrând în contact cu animalele contaminate, prin mușcătura de unei insecte sau intrând în contact cu solul, apa, sau vegetația care este contaminată.„Îmbolnăvirile de tip infecţios cu caracter acut se pot produce vara. Băuturile reci în general nu se recomandă, produc o transpiraţie foarte puternică, pot produce amigdalite, chiar şi gastrite”, a precizat Dl Dr. Mihai Ungureanu, medic specializarea medicină internă .

Citeste si   Direcția de SĂNĂTATE Publică IAȘI a lăsat BEBELUȘII fără lapte PRAF de 3 LUNI! Părinte: ”Suntem DISPERAȚI”

Pe lângă amenințarea epidemiologică cauzată de COVID-19, alte virusuri pot fi în continuare transmise, chiar dacă fluxul de populație din alte continente care călătorește este mai redus:

„Dacă cineva vine din Australia, Brazilia, vine purtător sau bolnav de o viroză. Aceste gripe care vin din emisfera sudică şi se produc la noi vara sunt produse de nişte virusuri care se numesc enterovirusuri şi ele au tendinţa să atace şi mucoasa intestinală şi produc diaree. Specificul unei gripe de vară este că pe lângă tuse, febră, congestie nazală, are şi această diaree”, precizează  Dr. Mihai Ungureanu.


Share

LĂSAȚI UN MESAJ