ideall.ro

În această săptămână în cadrul rubricii ”Interviul Săptămânii” discutăm cu Rodica Lupu, Managing Partner la Loop Operations

După ce aproape zece ani a lucrat în adminstratia publică, din 2010, Rodica Lupu s-a concentrat pe Loop Operations, o companie de consultanță în domeniul fondurilor europene pe care o fondase în 2004 și care inițial se ocupă de comunicare.

Ce înseamnă pentru dvs. proiectul Innoventure?

Proiectul INNOVENTURE este soluția pe care am găsit-o pentru a reuși să introducem inovarea în companiile mici și mijlocii fără ca aceasta să presupună un cost inițial mare.

sensodays.ro

Antreprenoarea a terminat Facultatea de Litere (română-engleză) din cadrul Universității din București în anul 2000, iar din 2001 a început un stagiu de practică la Guvern. A lucrat în instituție iîntre 2002 și 2003, mai exact la Secretariatul General al Guvernului unde se ocupa de evenimente speciale.

Proiectul INNOVENTURE este soluția pe care am găsit-o pentru a reuși să introducem inovarea în companiile mici și mijlocii fără ca aceasta să presupună un cost inițial mare. Fiind un proiect finanțat din Fonduri Europene, chiar și companiile mai mici pot beneficia de formare pentru managerii implicați în managementul strategic sau de elaborarea unor strategii de inovare, fără să suporte costuri pe care poate nu ar fi dispuși să le plătească într-o primă etapă.

Sperăm că odată ce înțeleg importanța inovării și valoarea adăugată a acesteia în compania lor, IMM-urile românești vor începe să privească inovația nu ca pe un cost, ci ca pe o investiție absolut necesară.

Care este legătura dintre inovație și antreprenoriat? În ce fel aceste două concepte se completează reciproc?

Antreprenoriatul înseamnă inovare, fără aceasta, antreprenoriatul este irelevant și nesustenabil. În zilele noastre, inovarea este singura modalitate prin care o companie se poate diferenția și poate să își asigure o existență de durată, iar companiile care nu reușesc să inoveze se autocondamnă la un ciclu de viață foarte scurt. Abia în momentul în care antreprenorii înțeleg că inovarea nu este opțională reușesc să pivoteze și să găsească o soluție, o nișă, o variantă de operare care să le permită să supraviețuiască.

Nu e vorba de o completare reciprocă, ci mai degrabă de inovare ca mod de a te diferenția și a supraviețui pe o piață extrem de competitivă, globală, care nu mai are granițe și în care avantajele competitive sunt din ce în ce mai greu de identificat și definit.

Cum ați caracteriza mediul de afaceri din România?

Mediul de afaceri din România este destul de eterogen, companiile românești merg în ritmuri diferite. Doar câteva companii au reușit să fie relevante pe piața globală și să opereaze cu viteză mare, accelerat, cu creștere puternică, cu relevanță globală și cu o foarte bună înțelegere a modului în care o afacere terbuie să se construiască și să se administreze în secolul XXI.

Aș spune că principala provocare a acestei categorii de companii este de a se extinde.

Undeva la mijloc, există afaceri care încă sunt tributare unor modele vechi, mai ales în rândul IMM-urilor. Acestea nu reușesc încă să integreze noile modele de business, nu reușesc să intre pe piețe pe care ar putea să intre pentru că nu știu cum să o facă, nu au mijloacele necesare sau nu au curaj să investească suficient în această direcție.

Cu toate acestea, reușesc să rămână în piață pentru că și-au găsit din start o nișă sau un segment constant din piață, confruntându-se în schimb cu alte tipuri de probleme, legate de personal, insuficiența resursei umane, legate de capital sau de faptul că nu reușesc să se extindă.

Un client care nu plătește un furnizor îi crează acestuia debite la furnizorii săi și se crează astfel un lanț al slăbiciunilor care nu este ușor de gestionat.

Antreprenorii din această categorie sunt cu 25-30 de ani de experiență în spate, încearcă să facă o tranziție către noua generație de management, dar rămân ancorați într-o viziune depășită despre cum se construiesc și se dezvoltă afacerile în noua economie.Aș spune că principala provocare a acestei categorii de companii este de a se extinde. Iar inabilitatea de a se extinde se datorează într-o bună măsură insuficientei cunoașteri a metodelor prin care extinderea se poate face și poate concepției tradiționaliste despre afaceri, precum și lipsei apetitului de risc.

Ceea ce îmi doresc să văd în următorii ani este o mai serioasă aplecare a antreprenorilor români spre asigurarea corectitudinii față de toți partenerii și centrarea reală pe client, nu doar declarativă.

O a treia categorie sunt afacerile mici. Și acestea sunt de două tipuri. În primul rând, afaceri mici, de subzistență. Ele sunt nu atât antreprenoriale, cât sunt servicii sau mici producții care susțin familii sau echipe restrânse de persoane. De la acestea nu avem așteptări de creștere pentru că nici antreprenorii respectivi nu-și pun această problemă. Și mai sunt afacerile mici, ale tinerilor, care sunt din ce în ce mai creative.

Eu aici văd un potențial foarte mare, de aceea ne și ocupăm foarte mult să lucrăm cu tinerii antreprenori. Aceștia au alt background, altă educație, altă mentalitate și pornesc cu mult mai mult curaj, pornesc din start punându-și problema integrării pe piața globală și înțeleg nevoia de a învăța continuu, de a-și dezvolta know-how-ul de business și metodologiile pe care le aplică. Sunt atenți la cum alocă resursele, sunt atenți la ce fac și cum fac și înțeleg rolul inovării, chiar dacă nu stăpânesc întotdeauna metodele de integrare.

Dincolo de această clasificare, mediul de afaceri românesc continuă să fie un pic neprietenos. Există în piață o stare de circumspecție.

Este încă dificil să păstrăm sau să ne bazăm pe o etică în afaceri a companiilor românești. Se fac eforturi în acest sens și au apărut aplicații care dezvoltă, stochează sau crează un istoric de bună purtare a companiilor românești tocmai pentru a promova etica în afaceri și bunele relații între furnizori și clienți, dar în continuare avem probleme la acest capitol și ele devin sistemice pentru că companiile se influențează reciproc.

Există două modalități de bază prin care putem folosi tehnologia în afacerile contemporane. Pe de o parte, putem utiliza tehnologia pentru a automatiza anumite procese, pentru a reduce costurile în zona de operațiuni ale companiei, unde tehnologia de orice natură – roboți industriali, software de diferite tipuri – are rolul de a scădea costul de producție, de a crește viteza de operare și de a eficientiza afacerea.

Un client care nu plătește un furnizor îi crează acestuia debite la furnizorii săi și se crează astfel un lanț al slăbiciunilor care nu este ușor de gestionat. Ceea ce îmi doresc să văd în următorii ani este o mai serioasă aplecare a antreprenorilor români spre asigurarea corectitudinii față de toți partenerii și centrarea reală pe client, nu doar declarativă.

Ce crezi că face diferența între o afacere de succes și o afacere care nu reușește să se ridice?

 Afacerile de succes sunt afaceri care din capul locului sunt gândite să aibă succes, adică au o identificat misiunea lor exactă, iar antreprenorii știu pentru ce au pornit afacerea respectivă. Nu o fac pentru că merge sau pentru că au văzut-o la alții, ci fac ceea ce fac pentru că cred foarte tare în soluția pe care au găsit-o la o nevoie concretă. Aceasta este prima condiție pentru ca o afacere să aibă succes.

O a doua condiție, din punctul meu de vedere, este modul în care antreprenorul se raportează la clienți și la parteneri, comportamentul unei afaceri în piață. O afacere care, în integralitatea sa, se comportă corect față de toți stakeholde-rii, în principiu se bucură de succes.

Pe de altă parte, este foarte important ca afacerea să funcționeze ca un organism viu, să nu fie excesiv de birocratizată, echipele să fie coerente și coezive, să internalizeze valorile pe care anterprenorul le propune și să poată opera în baza acelor valori în mod real în viața de zi cu zi.

În ce mod tehnologiile pot ajuta la dezvoltarea unei afaceri?

Există două modalități de bază prin care putem folosi tehnologia în afacerile contemporane. Pe de o parte, putem utiliza tehnologia pentru a automatiza anumite procese, pentru a reduce costurile în zona de operațiuni ale companiei, unde tehnologia de orice natură – roboți industriali, software de diferite tipuri – are rolul de a scădea costul de producție, de a crește viteza de operare și de a eficientiza afacerea.

Pe de altă parte, există afaceri cu un grad înalt de inovare pentru care tehnologia este de fapt afacerea. Acolo unde vorbim de afaceri care pun pe piață un produs complet nou, o tehnologie nouă, aceasta este obiectul de activitate al companiei și prin tehnologia respectivă ajută alte companii în dezvoltarea de produse sau îmbunătățirea proceselor.

Doamna Rodica Lupu, vă mulțumim pentru amabilitatea de a răspunde întrebărilor adresate.

evomag.ro

LĂSAȚI UN MESAJ