Comisia Europeană dorește ca Uniunea Europeană să restabilească spaţiul Schengen de liberă circulaţie, care practic este nefuncţional după închiderea frontierelor statelor membre în contextul crizei coronavirusului, scrie Reuters, preluată de Agerpres.

UE trebuie să meargă „înapoi în viitorul” frontierelor deschise de îndată ce pandemia de COVID-19 este adusă sub control, a afirmat joi comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson.

„Acum trebuie să ne întoarcem în viitor, să ne întoarcem la normalitate. Şi trebuie să facem asta cât mai curând după ce situaţia o va permite”, a spus comisarul european Ylva Johansson într-o videoconferinţă cu europarlamentari.

„Pe termen lung, UE trebuie să acţioneze mai bine decât să revină la status quo și trebuie să actualizăm şi să consolidăm suplimentar spaţiul Schengen. Pentru început, vreau ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere (la spaţiul Schengen – n.red.)”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne.

În ultimii doi ani, României și Bulgariei li s-a reproșat de către state din spațiul Schengen că nu pot intra în Schengen până nu rezolvă problema corupției – Ce condiții trebuie îndeplinite, dar și ce avantaje sunt odată cu aderarea la spațiul Schengen (v. la finalul articolului). Parlamentul European şi-a dat acordul pentru aderarea Bulgariei şi României în iunie 2011, la 4 ani de la aderarea acestora în tandem, iar de atunci şi-a reiterat poziţia de mai multe ori. În prezent, Bulgaria şi România aplică acquis-ul Schengen parţial, iar la frontierele celor două ţări au loc controale. Anul trecut, aderarea Croației la Schengen a fost aprobată de Comisia Europeană.

Comentariile lui Johansson indică dorinţa executivului comunitar ca ţările UE să restabilească spaţiul Schengen de liberă circulaţie, care practic este nefuncţional după închiderea frontierelor statelor membre în contextul crizei coronavirusului. Această situaţie a adus aminte de măsurile de închidere a frontierelor, luate într-o manieră necoordonată, în 2015-2016 pentru a stopa valul de migranţi ce se îndrepta spre Europa.

Citeste si   100% TU DECIZI! Ion Lungu, de 16 ani Vodă în cetatea Sucevei. O familie conectată la banul public

„Statele membre au introdus măsuri diferite, într-o manieră necoordonată. Ridicarea acestor restricţii naţionale diferite va lua ceva timp, dar o putem face”, a adăugat Johansson.

Comisia Europeană doreşte ca statele membre să înceapă ridicarea graduală a controalelor la frontierele naţionale, iar săptămâna viitoare va prezenta linii directoare pentru măsuri echilibrate în vederea evitării unui al doilea val de infectări cu noul coronavirus.

Ylva Johansson a reamintit că, atunci când a fost creat spaţiul Schengen de cinci ţări în 1985, Zidul Berlinului era încă era un simbol al Europei divizate de Războiul Rece şi milioane de europeni nu puteau călători în mod liber.

În ultimii ani, spaţiul Schengen a suferit lovituri succesive, de la criza migraţiei la pandemia de COVID-19, confruntându-se cu obstacole repetate în calea obiectivului postbelic al integrării europene.

De asemenea, actualele restricţii de circulaţie cântăresc greu asupra sectorului turistic european, unul dintre cele mai lovite de pandemie, ca şi asupra comerţului şi transporturilor pe continent, care traversează cea mai gravă recesiune, mai  notează Reuters.

Aderarea la spațiul Schengen: condiții și avantaje

Avantajele din spațiul Schengen. Spațiul de călătorie fără frontiere a UE acoperă 26 de țări. Libera circulație poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii. Aderarea unei tari la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor intre frontierele interne dintre statele membre Schengen, care aplica in intregime acquis-ul Schengen, fiind creata o singura frontiera externa, unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala. Aderarea la spaţiul Schengen aduce avantaje pentru cei care vor să călătorească. Cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu maşina personală, drumul prin Europa nu va mai fi marcat de opriri la graniță, la trecerea dintr-un stat în altul. Libertatea de mişcare este maximă, mărfurile şi capitalurile circula liber. Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni cu un pașaport sau un card de identitate valabil. De asemenea,  pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru.

Citeste si   Victor Ponta vrea să devină președintele României. Ce spune despre câștigătorii alegerilor din acest an

Spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia. Toate statele UE fac parte din Schengen, cu șase excepții: Irlanda și Marea Britanie, care au ales să nu devină membre și au propriul spațiu comun de călătorie, și Bulgaria, Croația, Cipru și România, care ar trebui să se alăture spațiului Schengen. Anul trecut, Comisia Euroepana a aprobat aderarea Croației la Schengen. Patru țări din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein – au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen, în februarie 2018.

Parlamentul European şi-a dat acordul pentru aderarea la zona Schengen a Bulgariei şi României în iunie 2011, la 4 ani de la aderarea acestora în tandem, iar de atunci şi-a reiterat poziţia de mai multe ori. În prezent, Bulgaria şi România aplică acquis-ul Schengen parţial, iar la frontierele celor două ţări au loc controale. În aprilie 2016, fosta Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker anunța în aprilie 2016 că România și Bulgaria se califică pentru aderarea în Schengen, totul depinzând de o decizie unanimă a statelor membre ale UE. Parlamentul European a dat undă verde accesului țării noastre și Bulgariei la sistemul de informații privind vizele în octombrie 2017. Germania, Austria, Olanda se opuneau în 2018 intrării României în Schengen. După un an, în noiembrie 2018, Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) din fostul Parlament European cerea miniștrilor din UE să primească România și Bulgaria în spațiul Schengen. În octombrie 2019, Comisia Europeană aproba aderarea Croației la spațiul Schengen, la șase ani de la aderarea țării la Uniunea Europeană. În ultimii doi ani, câteva state europene, în special Olanda, au reproșat României și Bulgariei că nu pot intra în Schengen până nu rezolvă problema corupției.

Citeste si   Medicul bistrițean Lucian Pintea demisionează din funcția de secretar de stat în Ministerul Sănătății! Care este motivul

Condiții pentru aderarea la spațiul Schengen

– țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale UE;

– acestea trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen;

– pentru a asigura un nivel ridicat de securitate în spațiul Schengen, statele trebuie să coopereze cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS).

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ