Plasa sudată apare frecvent în proiectele de construcții, de la plăci peste sol și alei auto până la șape sau tencuieli armate. Dacă o alegi și o montezi corect, obții o structură mai stabilă, cu risc redus de fisurare. Dacă ignori detaliile de montaj, armarea nu își mai face treaba, iar betonul cedează în timp.
Indiferent că ești profesionist sau lucrezi la propria casă, ai nevoie de reguli clare. Mai jos găsești 12 recomandări practice, explicate simplu, care te ajută să folosești corect plasa sudată și să eviți greșelile frecvente.
1. Alege tipul potrivit de plasă în funcție de lucrare
Stabilește de la început ce vrei să armezi: o placă peste sol, o fundație, o alee, o șapă sau un gard. Pentru armarea betonului la elemente structurale folosește plasă din oțel beton, sudată în panouri rigide. Aceasta preia eforturile de întindere din beton și limitează apariția fisurilor.
Pentru împrejmuiri sau aplicații fără solicitări structurale poți utiliza plasă galvanizată, mai rezistentă la coroziune. La interior, unde umiditatea este redusă, plasa neagră este suficientă pentru utilizare uzuală.
Panourile standard (de regulă 2 x 6 m) se potrivesc la suprafețe mari și plane. Rolele sunt mai ușor de adaptat la suprafețe neregulate sau la tencuieli.
2. Verifică diametrul firului și dimensiunea ochiurilor
Diametrul barelor influențează direct capacitatea de preluare a eforturilor. Pentru o placă rezidențială de 10–15 cm grosime, în majoritatea cazurilor se folosește plasă cu fir de 6 mm sau 8 mm. Pentru alei auto sau garaje, unde apar încărcări mai mari, alege diametre de 8–10 mm.
Dimensiunea ochiurilor (de exemplu 100×100 mm sau 150×150 mm) determină modul în care se distribuie sarcinile. Ochiurile de 100×100 mm oferă o armare echilibrată pentru plăci uzuale. La solicitări reduse, ochiurile mai mari pot reduce consumul de oțel, dar verifică proiectul înainte de a decide.
Compară mereu grosimea plasei cu tipul de lucrare. O șapă sub gresie nu are aceleași cerințe ca o placă pentru mașină.
3. Poziționează plasa corect în masa betonului
Nu așeza plasa direct pe sol sau pe folie. Dacă rămâne la baza plăcii, betonul va fisura în zona inferioară, unde apar eforturile de întindere.
Montează plasa pe distanțieri (capre metalice sau suporți din plastic) astfel încât să stea în treimea inferioară a plăcii, pentru plăci peste sol. La plăci peste etaj sau elemente suspendate, proiectul poate cere armare dublă: una jos și una sus.
În timpul turnării, supraveghează poziția plasei. Creează trasee de circulație din scânduri pentru echipă, ca să eviți deplasarea armăturii.
4. Respectă stratul de acoperire cu beton
Betonul trebuie să acopere complet armătura pentru a o proteja de umiditate și aer. La interior, asigură un strat de minimum 15–20 mm. La exterior sau în medii umede, crește acoperirea la 30–40 mm, conform practicii curente și proiectului tehnic.
Dacă armătura rămâne prea aproape de suprafață, apare coroziunea. Rugina își mărește volumul și produce fisuri sau exfolieri ale betonului.
Verifică atent colțurile și marginile. În aceste zone apar frecvent erori de acoperire insuficientă.
5. Realizează suprapuneri corecte între panouri
La suprafețe mari vei îmbina mai multe panouri. Suprapune-le pe cel puțin un ochi complet; pentru lucrări mai solicitate, proiectantul poate cere două ochiuri.
Leagă panourile cu sârmă de legat, în mai multe puncte, pentru a preveni deplasarea în timpul turnării. Nu lăsa spații între ele și nu apropia marginile fără suprapunere.
Acordă atenție colțurilor și zonelor de schimbare a direcției. Acolo apar eforturi mai complexe și ai nevoie de continuitate bună a armării.
6. Pregătește suportul înainte de montaj
O placă bună începe cu un teren bine pregătit. Îndepărtează stratul vegetal și compactează solul. Adaugă un strat de balast sau piatră spartă de 10–15 cm și compactează-l uniform.
Așază o folie de polietilenă peste stratul suport. Aceasta limitează pierderea apei din beton în faza de priză și reduce migrarea umezelii din sol.
La lucrări mai complexe, cum sunt fundațiile, toarnă un strat de beton de egalizare înainte de montarea armăturii. Obții o bază plană și stabilă pentru poziționarea corectă a plasei.
7. Ține cont de tipul elementului pe care îl armezi
Nu toate lucrările au aceleași cerințe. Pentru o placă peste sol la parter, o configurație frecvent utilizată este plasa sudată oțel fir 6 mm, dimensiune ochi 100×100 mm, montată la înălțimea corectă în masa betonului. Această variantă acoperă majoritatea proiectelor rezidențiale fără solicitări speciale.
Pentru plăci peste etaj, grinzi sau zone cu deschideri mari, situația diferă. Elementele suspendate lucrează la încovoiere și necesită armare calculată exact. În aceste cazuri, respectă strict proiectul de structură și discută cu inginerul.
La șape armate pentru finisaje interioare, folosește plasă cu diametru mai mic (3–4 mm) și ochiuri mai dese. Pentru alei auto, crește diametrul și alege beton cu clasă adecvată.
Pentru informații generale despre modul de realizare și utilizare a acestui tip de armătură, poți consulta și descrierea tehnică a welded wire fabric, disponibilă în surse de specialitate.
8. Montează corect plasa la tencuieli și pereți
La tencuieli armate, fixează plasa mecanic pe suport. Utilizează dibluri și șuruburi cu șaibă largă, distribuite uniform. Pentru zidărie solidă, poți amplasa un diblu la 30–40 cm. La suporturi mai fragile, redu distanța.
Înglobează complet plasa în mortar sau adeziv. Nu lăsa porțiuni descoperite. Suprapune plasele pe minimum 10 cm și aplică material și în zona de suprapunere.
În colțuri, adaugă benzi suplimentare de armare pentru a limita fisurarea. Acest detaliu contează mai ales la fațade expuse la variații de temperatură.
9. Respectă proiectul tehnic la elementele structurale
Pentru o alee sau o terasă mică poți aplica reguli generale. Pentru fundații, plăci peste etaj, stâlpi sau centuri, ai nevoie de proiect realizat de un inginer autorizat.
Proiectantul stabilește tipul de armare, diametrele și poziționarea exactă. Nu înlocui aceste calcule cu soluții „din experiență”. Subdimensionarea armării duce la fisuri, deformări sau probleme structurale.
Dacă ai dubii, cere opinia unui specialist înainte de a turna betonul. Corectarea ulterioară implică intervenții costisitoare.
10. Alege produse certificate și verifică specificațiile
Caută plase sudate cu marcaj CE și documente de conformitate. Verifică fișa tehnică: diametrul real al firului, dimensiunea ochiurilor, greutatea pe panou și tipul oțelului.
Compară produsele după date concrete, nu doar după preț. Diferențele apar uneori din toleranțe de fabricație sau din calitatea oțelului.
Solicită informații clare la achiziție și asigură-te că produsul corespunde cerințelor din proiect.
11. Evită greșelile frecvente de montaj
Printre cele mai întâlnite erori se numără:
- așezarea plasei direct pe sol sau pe folie;
- lipsa suprapunerilor corecte;
- acoperirea insuficientă cu beton;
- tăierea excesivă a plasei în zone critice.
Corectează aceste probleme înainte de turnare. După ce betonul s-a întărit, nu mai poți interveni fără demolare parțială.
12. Depozitează și manipulează plasa în siguranță
Depozitează panourile pe o suprafață plană, ridicate de la sol. Acoperă-le dacă le ții în exterior mai mult timp. Rugina superficială este acceptabilă în limite normale, dar stratul gros de oxid afectează aderența la beton.
Poartă mănuși groase la manipulare. Capetele firelor pot provoca tăieturi. Pentru panouri mari, lucrează în echipă și fixează bine încărcătura în timpul transportului.
Taie plasa cu unelte potrivite și protejează-ți ochii atunci când folosești echipamente electrice. Planifică din timp dimensiunile necesare pentru a reduce pierderile de material.
Aplică aceste recomandări la fiecare proiect și verifică fiecare etapă înainte de turnarea betonului. O montare atentă îți oferă o structură mai stabilă și reduce riscul intervențiilor ulterioare.
