În contextul intensificării atacurilor Rusiei asupra infrastructurii esențiale și a fabricilor de armament din Europa, statele membre NATO se arată rezervate în adoptarea unor măsuri imediate, care ar putea provoca o reacție din partea Kremlinului.
Conform informațiilor furnizate de trei diplomați NATO și o sursă familiarizată cu situația, capitalele europene examinează diverse opțiuni, inclusiv deschiderea unei discuții despre activarea clauzei de apărare colectivă din Articolul 5 al NATO în cazul unui atac hibrid, o reacție comună la incidentele recente și întărirea măsurilor de protecție a infrastructurii critice. Totuși, Europa ezită să facă pași drastici, temându-se că acestea ar putea escalada conflictul într-un război deschis cu Rusia.
„Avem toate opțiunile de răspuns… unele vor fi publice, altele nu”,
a declarat Mark Rutte, secretarul general al NATO, pentru Politico.
„Îi spun lui Putin și tuturor celor care vor să asculte: dacă continuați să faceți acest lucru, nu vom avea doar opțiunile noastre de răspuns… vom continua, de asemenea, să sprijinim Ucraina.”
Creșterea frecvenței actelor de sabotaj, a atacurilor cibernetice și altor acțiuni sub pragul unui război convențional în Europa a generat apeluri la acțiune. Recent, o dronă rusească a atacat un tren în apropierea frontierei dintre Polonia și Ucraina, în timp ce autoritățile bulgare au început investigații privind două explozii în depozite de armament. Un diplomat NATO a menționat că presiunea este în creștere, dar strategia actuală este să se păstreze calmul și să se continue sprijinul pentru Ucraina.
Incidentul recent, care a vizat aeroportul din Leipzig, a fost dejucat, dar oficialii europeni sunt din ce în ce mai îngrijorați de posibilitatea unui atac reușit care să genereze victime și reacții politice. Un înalt oficial european din domeniul apărării a afirmat că serviciile de informații au funcționat eficient până acum, dar a avertizat că, fără acțiuni concrete, situația ar putea deveni mult mai gravă.
„Suntem prea timizi — cu siguranță,”
a spus parlamentara germană Marie Agnes Strack-Zimmermann.
„Vladimir Putin nu se oprește niciodată, el se apropie mereu… trebuie să arătăm că suntem dispuși să ripostăm.”
Deschiderea unei discuții
În cadrul NATO, aliații nu au stabilit încă oficial un plan de reacție la creșterea numărului incidentelor. Opțiunile controversate, cum ar fi atacurile cibernetice ofensive, sunt gestionate de serviciile de informații naționale. Totuși, unii membri discută despre necesitatea de a analiza în ce măsură o serie de atacuri sub pragul unui război convențional ar putea activa Articolul 5 al NATO.
Clarificarea acestei limite ar putea transmite un mesaj ferm Rusiei și ar arăta unitatea NATO față de astfel de atacuri, deși nu există un consens în legătură cu această chestiune. Un oficial european a spus că o discuție pe această temă ar fi benefică, dar ar necesita și o voință politică clară pentru a răspunde militar, pentru a nu diminua semnificația clauzei de apărare colectivă.
Îndoielile exprimate de președintele american Donald Trump cu privire la NATO complică și mai mult această discuție. Un diplomat din Europa de Est a menționat că s-a luat în considerare activarea Articolului 5, dar temerile de escaladare sunt mari, existând riscul ca aceasta să transmită un mesaj greșit lui Putin.
Aliații discută despre cum să atribuie rapid și oficial Kremlinului atacurile, iar clarificarea cheltuielilor pentru protecția civilă rămâne o prioritate, având în vedere că statele membre trebuie să direcționeze 1,5% din PIB către apărarea civilă până în 2035. Până acum, acest obiectiv a fost în mare parte neclar.
Gerlinde Niehus, expert în securitate, a sugerat că alianța ar trebui să dezvolte „pachete de răspuns predefinite” pentru anumite tipuri de atacuri, coordonate cu guvernele și agențiile de informații. Ea a subliniat că Putin profită de procesele decizionale lente din cadrul NATO și UE și că lipsa unui răspuns clar la un incident major ar putea submina credibilitatea alianței.
Rutte a respins aceste temeri, afirmând că NATO nu va fi percepută ca fiind slabă în cazul unui astfel de scenariu.
UE nu este unită
Uniunea Europeană analizează, de asemenea, măsuri suplimentare, dar nu există dovezi clare că ar pregăti un răspuns imediat. Apărarea și securitatea vor fi teme centrale în discursul anual al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Se așteaptă ca discursul să abordeze amenințările hibride și strategia de securitate a blocului comunitar, care va fi prezentată în curând.
Kaja Kallas, șefa diplomației UE, lucrează la noi sancțiuni împotriva a 1.600 de entități, dar aceste măsuri au fost propuse înaintea incidentelor recente. De asemenea, Parlamentul European va vota o rezoluție inițiată de eurodeputata lituaniană Rasa Juknevičienė, care identifică Rusia drept „cea mai gravă amenințare hibridă cu care se confruntă Uniunea și statele sale membre”.
În ciuda acestor inițiative, statele membre nu au reușit să prelungească sancțiunile existente împotriva Rusiei, care afectează aproximativ 3.000 de persoane și companii. Comisia Europeană nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii.
Gabrielius Landsbergis, fost ministru de Externe al Lituaniei, a subliniat că Bruxellesul trebuie să acționeze rapid, inclusiv prin închiderea Mării Baltice pentru flota ilegală a Rusiei și sprijinirea Ucrainei în creșterea capacității de producție de drone. El a avertizat că evitarea acțiunilor decisive ar putea invita Rusia să escaladeze și mai mult situația.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/europa-ezita-pe-masura-ce-atacurile-rusiei-se-intensifica
Sursa foto: jarmoluk / Pixabay



