Mesajul ayatollahului pentru Trump
Ayatollahul Ali Khamenei a adresat un mesaj clar președintelui american Donald Trump în contextul revoltelor care au zguduit Iranul. Liderul suprem iranian a acuzat administrația americană de amestec în problemele interne ale Iranului și a subliniat că Statele Unite nu au nicio autoritate morală pentru a comenta situația din țară. Khamenei a afirmat că mesajele de susținere ale lui Trump pentru protestatari sunt percepute ca dovezi ale intențiilor ostile ale SUA față de Iran. Ayatollahul a afirmat că Iranul nu va ceda în fața presiunilor externe și că poporul iranian este capabil să-și rezolve problemele fără intervenții străine. În mesajul său, Khamenei a reiterat ideea că politicile externe ale Statelor Unite sunt ghidate de interesele proprii și nu de dorința de a promova democrația sau drepturile omului.
Critica adusă protestatarilor
Ayatollahul Ali Khamenei a criticat în termeni severi protestatarii care au ieșit pe străzile Iranului, numindu-i „agenți ai inamicilor” și acuzându-i de subminarea stabilității țării. Liderul suprem a declarat că manifestanții sunt manipulați de puteri externe care doresc să fragilizeze unitatea națională și să provoace haos. El a subliniat că protestele nu reprezintă voința majorității iranienilor, ci sunt orchestrate de grupuri mici, susținute de agenți străini. Khamenei a acuzat protestatarii de periclitarea securității naționale și a menționat că acțiunile lor sunt folosite de mass-media occidentală pentru a discredita imaginea Iranului pe scena internațională. De asemenea, el a îndemnat cetățenii să fie vigilenți și să nu se lase influențați de propaganda străină, încurajându-i să păstreze loialitatea față de valorile revoluției islamice și să respingă orice formă de violență sau tulburări sociale.
Contextul protestelor din Iran
Protestele din Iran au izbucnit din cauza nemulțumirilor economice și sociale crescânde, generate de inflația accelerată și de rata ridicată a șomajului, ce afectează în special tineretul. Scânteia ce a declanșat manifestațiile a fost creșterea bruscă a prețurilor la combustibil, o măsură anunțată de guvern, percepută ca o lovitură directă asupra capacității de trai a cetățenilor. În numeroase orașe, protestatarii și-au exprimat frustrarea față de corupția endemica și lipsa transparenței autorităților, cerând reforme economice și sociale imediate. Manifestațiile au câștigat rapid amploare, transformându-se în unele regiuni în ciocniri violente cu forțele de ordine, care au ripostat cu măsuri dure de reprimare. Accesul la internet a fost restricționat pentru a împiedica organizarea și coordonarea protestelor. Deși inițial revoltele au fost motivate de probleme economice, au început treptat să capete și o dimensiune politică, unii protestatari cerând schimbări radicale în conducerea țării. Autoritățile, însă, au încercat să minimizeze amploarea și semnificația manifestațiilor, afirmând că acestea sunt rezultatul influențelor externe și al unor grupuri marginale.
Reacții internaționale și consecințe
Reacțiile internaționale la protestele din Iran au fost variate, reflectând interesele și pozițiile geopolitice ale diferitelor țări. Statele Unite și unele națiuni europene au arătat sprijin pentru dreptul iranienilor de a protesta pacific, condamnând de asemenea măsurile represive ale guvernului iranian. Secretarul de stat al SUA a solicitat respectarea drepturilor omului și a cerut regimului iranian să permită accesul liber la internet și informații. Uniunea Europeană a emis o declarație în care și-a exprimat îngrijorările legate de violențile raportate și a apelat la un dialog constructiv între autorități și cetățeni pentru a găsi soluții pașnice la problemele economice și sociale.
Pe de altă parte, Rusia și China, aliați tradiționali ai Iranului, au adoptat o poziție mai rezervată, accentuând importanța respectării suveranității și neintervenției în afacerile interne ale altor state. Aceste țări au evitat să critice direct guvernul iranian, concentrându-se mai degrabă pe necesitatea stabilității și pe riscurile pe care le-ar putea aduce destabilizarea regiunii.
Consecințele protestelor asupra Iranului sunt considerabile, atât pe plan intern cât și internațional. Pe de o parte, represiunile violente împotriva protestatarilor au adus critici și sancțiuni suplimentare din partea comunității internaționale, accentuând izolarea diplomatică a Iranului. Pe de altă parte, tensiunile interne exercită presiune asupra guvernului de la Teheran, care se confruntă cu o economie în declin și cu cereri tot mai mari de reformă din partea populației. În acest context, autoritățile iraniene trebuie să găsească un echilibru între menținerea ordinii publice și gestionarea nemulțumirilor legitime ale cetățenilor, fără a compromite și mai mult imaginea internațională a țării.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
